„Totul e pe aer. Da, clientul e abonat al unui operator și da, operatorul a transmis datele personale ale clienților către Procuratura Anticorupție. Mai mult de atât - nimic. Ce sumă au luat? Când? Cum se probează? Nimic. Absolut nimic. Iată asta e periculos. Eu sunt pentru sancționarea unei persoane vinovate, a cărei faptă contravine legii și sunt probe care susțin asta. În toate celelalte cazuri de gen „nu, tu înțelegeți ca el a făcut-o? Toți vorbesc despre asta.” Nu, eu nu înțeleg. La general vorbim despre multe, dar la concret legea cere probe ca persoana X a comis Y și pedeapsa e Z pentru că probele 1, 2, 3, 4… ne conving despre X și Y. E simplu”, a comentat avocata.

Opoziția a cerut președintei Maiei Sandu să amnistieze persoanele amendate pentru că „și-ar fi vândut votul”, însă șefa statului a refuzat. „Cei care au încălcat legea trebuie să răspundă și să nu o mai facă. Cei care își vând votul, își vând țara” a comentat Sandu.

După primele rezultate ale scrutinului din 20 octombrie 2024, președinta Maia Sandu, candidată la prezidențiale, a ieșit cu un mesaj scurt, în care a acuzat „grupări criminale de atac asupra țării, cu scopul de deturna procesele democratice”. „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a declarat Maia Sandu atunci.

Puțin mai devreme, pe 7 octombrie, Centrul Național Anticorupție a anunțat că peste 100 de moldoveni riscă amenzi de până la 37 500 de lei, fiind acuzați de coruperea electorală pasivă.

După alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, poliția a anunțat că va aplica amenzi tuturor celor care „și-au vândut votul”. Sancțiunea ajunge la 37 500 de lei.

Amenzile au crescut „ca ciupercile după ploaie” și în perioada următoare. La începutul lunii decembrie, Centrul Național Anticorupție informea că a aplicat amenzi în valoare de aproximativ 9 000 000 de lei pe marginea proceselor-verbale, recepționate de la Poliție, cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art. 47/1 Cod Contravențional – „coruperea electorală pasivă”.

În luna mai 2025, avocata Doina Ioana Străisteanu a anunțat că o persoană sancționată pentru „corupere electorală” cu amenda maximă a contestat decizia poliției în instanță. „Agentul constatator mi-a confirmat că așa-numitul document Excel (care indica numele persoanei apărate) care știți că este un document manual, îl faci la computer, l-a primit într-un cont de Telegram, de la o persoană necunoscută. Cum se numește grupul nu știe, cum se numește documentul nu știe. Alte dovezi nu sunt”, comenta atunci avocata.

---