„Avocații nu sunt funcționari publici și nu primesc venituri de la stat

Spre deosebire de judecători sau procurori, avocații activează în sectorul privat, iar veniturile lor provin exclusiv din contractele cu clienții. Verificarea integrității și veniturilor lor de către stat reprezintă o imixtiune nejustificată în activitatea profesională privată, care nu are legătură cu fondurile publice.

Există deja mecanisme pentru verificarea avocaților 

Dacă autoritățile consideră că planează suspiciuni asupra veniturilor sau integrității unor avocați, există instituții abilitate, precum Serviciul Fiscal de Stat, care pot verifica dacă veniturile și cheltuielile avocaților corespund declarațiilor și acțiunilor acestora. De asemenea, alte instituții ale statului, precum organele de drept, pot investiga eventuale infracțiuni sau încălcări legale comise de orice persoană, inclusiv avocați. Prin urmare, un vetting suplimentar este redundant și inutil.

Avocații nu dețin prerogative de autoritate publică

Spre deosebire de notari sau executori judecătorești, care utilizează instrumente delegate de stat, avocații nu dispun de astfel de competențe. Rolul avocatului este de a apăra interesele clienților în fața autorităților, nu de a exercita putere publică. Supunerea avocaților unui vetting similar funcționarilor publici este lipsită de temei logic și legal.

Vettingul subminează independența avocaților 

Avocații sunt vocea societății și a clienților, având misiunea de a apăra drepturile și libertățile acestora, deseori în opoziție cu autoritățile statului. Un proces de vetting controlat de stat ar putea fi folosit ca un instrument pentru a limita independența avocaților, a-i reduce la tăcere sau a exercita control asupra Uniunii Avocaților. Acest lucru ar submina însăși vocea societății, deoarece avocații reprezintă interesele clienților, nu opiniile personale. Un vetting al avocaților echivalează, în esență, cu un vetting al fiecărui cetățean pe care îl reprezentăm.

Tratatele internaționale garantează independența avocaților

Documente precum Recomandarea nr. R(2000)21 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei subliniază importanța independenței avocaților și interzicerea imixtiunii statului în activitatea acestora. Un vetting impus de stat ar încălca aceste principii fundamentale, punând în pericol statul de drept și alinierea Republicii Moldova la standardele europene.

Prioritatea vettingului ar trebui să fie instituțiile statului

Dacă scopul vettingului este combaterea corupției și asigurarea integrității, atunci atenția ar trebui să se îndrepte către instituțiile statului, cum ar fi poliția, vama, fiscul sau alți funcționari publici cu puteri decizionale semnificative. Avocații, care nu administrează resurse publice și nu dețin autoritate de stat, nu ar trebui să fie vizați.

Risc de abuz din partea statului

Avocații, prin natura profesiei, se poziționează deseori în opoziție cu autoritățile, apărând clienții împotriva abuzurilor statale. Un vetting controlat de stat ar putea fi folosit pentru a eticheta avocații drept „neintegri” doar pentru că aceștia contestă acțiunile autorităților. Statul, ca și „concurent” al avocaților în sala de judecată precum și în procedurile administrative în intereselor clienților, mediului de afaceri etc, nu poate fi un arbitru imparțial al integrității acestora.

Contradicție cu parcursul european al Republicii Moldova 

Cetățenii, mediul de afaceri și avocații așteaptă ca parcursul european al țării să consolideze statul de drept, independența profesiilor juridice și respectarea drepturilor fundamentale. Un vetting al avocaților, ca profesie liberă, transmite un semnal clar de limitare a independenței și de control asupra unei categorii profesionale esențiale pentru democrație. Acest lucru contravine valorilor europene și așteptărilor societății moldovenești.

În concluzie

Vettingul avocaților este o inițiativă care nu doar că nu își găsește justificarea, ci riscă să submineze independența profesiei de avocat, să afecteze drepturile clienților și să compromită încrederea în parcursul european al Republicii Moldova. În loc să vizeze avocații, autoritățile ar trebui să se concentreze pe consolidarea integrității propriilor instituții și pe respectarea standardelor internaționale privind independența profesiei de avocat. Un astfel de demers ar contribui la o justiție echitabilă, la protejarea statului de drept și la alinierea țării la valorile Uniunii Europene”, a notat Marin Jalbă, avocat Conductor al BAA „Jalbă & Partners” în opinia sa oferită pentru UNIMEDIA.

Președinta Maia Sandu a declarat, în octombrie 2025, că avocații ar trebui supuși vettingului. „Să-și demonstreze sursa veniturilor. Unii apărători au participat la multe abuzuri”, și-a explicat ea declarația, afirmând că pe apărători îi așteaptă o reformă amplă.

„Orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean. Principiile ONU privind rolul avocaților (Havana, 1990) stabilesc clar că avocații trebuie să-și exercite profesia „liberi de orice presiune, restricție sau ingerință din partea autorităților publice””, a comentat avocatul Ion Cojocari.

„Vettingul tuturor! Cu excepția membrilor PAS şi a oamenilor din fruntea lor, bineînțeles. Ei s-au pogorât din ceruri să ne curețe de spurcăciuni”, a reacționat fosta magistrată Victoria Sanduța, după declarația șefei statului.

Și fostul șef de stat, Igor Dodon, a criticat dur intenția exprimată de președinta Maia Sandu privind extinderea procesului de vetting și asupra avocaților. Potrivit liderului socialiștilor, o astfel de inițiativă este aberantă, din punct de vedere a statului de drept.

PAS a avut o tentativă, în vara lui 2025, de a „reforma avocatura” și a modificat legea, astfel încât Ministerul Justiției urma să poată desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisia de licențiere a avocaților și cea pentru etică și disciplină. Ambele comisii vor fi compuse din 11 membri, dintre care opt vor fi avocați.

O altă modificare le interzicea avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru două mandate consecutive. Ei vor trebui să respecte o pauză de 3 ani pentru a putea candida din nou.

Modificările au provocat un scandal monstru în breaslă și în societate.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a anunțat o grevă generală de zece zile, din data de 15 iulie 2025, pentru a protesta împotriva modificărilor adoptate recent de Parlament la Legea cu privire la avocatură. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, susține că amendamentele au fost votate fără consultarea avocaților și fără respectarea procedurilor legale. „Modul clandestin în care a fot aprobat și votat amendamentul încalcă grav principiile transparenței procesului decizional”, a menționat Popescu.

Eduard Digore, cunoscut ca avocatul președintei Maia Sandu, a declarat public că nu va participa la greva generală de 10 zile, anunțată de Uniunea Avocaților din Moldova (UAM) începând cu 15 iulie 2025. Acesta consideră că profesia trebuie să fie un partener activ în reforma justiției, nu un obstacol, și critică modul în care a fost luată decizia de suspendare a activității în masă. „O scurtă analiză a activității Dvs. din ultimul an, corelată cu poziția exprimată în această postare, sugerează un conflict de interese, dar sunt sigură că vă descurcați și fără observația mea în analiza motivelor care stau de fapt în spatele acestei poziții exprimate public”, a scris magistrata Marina Rusu.

După ce modificările la Legea avocaturii au fost adoptate de Parlament, Ministerul Justiției anunță că a inițiat un dialog cu reprezentanții avocaturii și alte autorități, pe fundalul nemulțumirilor exprimate față de amendamentele recente.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, critică modului în care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. Potrivit Ombudsmanului, procesul legislativ a fost derulat într-un ritm accelerat și fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților din Republica Moldova – principala parte interesată.

Uniunea Națională a Barourilor din România sa arătat profund îngrijorată după ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. „Este de neînțeles cum un stat aflat în plin parcurs de aderare la Uniunea Europeană poate adopta asemenea modificări cu impact sistemic asupra profesiei de avocat, fără o corelare cu legislația europeană în materie și fără a se inspira din bunele practici ale altor state membre”, scrie Uniunea.

Într-un final, președinta Maia Sandu, fiind în prag de alegeri parlamentare, s-a văzut nevoită să nu promulge legea, dar a promis că avocatura oricum va fi reformată.

---