Inițiativa vizează instituții precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și are drept scop introducerea unui cadru simplu, clar și transparent de salarizare.

„Proiectul de lege introduce un cadru simplu și transparent:

Plafonarea salariilor funcțiilor de conducere în raport cu salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul bugetar respectiv:

– până la 5 salarii medii pentru CNPF și ANRCETI;

– până la 6 salarii medii pentru ANRE.

Eliminarea sporurilor, primelor sau plăților ascunse care ar putea depăși plafonul legal.

Transparență totală: salariile și grilele de salarizare vor fi publicate pe site-urile instituțiilor.

Reguli egale pentru toți: regulamentele interne și contractele vor fi ajustate în termen de 30 de zile”, notează PAS.

Legea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă va începe la 1 februarie 2026.

Deputatul PAS Radu Marian, președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a enumerat agențiile publice șefii cărora vor avea salarii mai mici decât cele primite anterior, așa cum a anunțat, mai devreme, și premierul Alexandru Munteanu. „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. Probabil, la BNM nu o să intervenim, pentru că există aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”, a declarat parlamentarul. Alesul a adăugat, însă, că măsura respectivă nu va ajuta esențial la reducerea deficitului bugetar de 21 de miliarde de lei, prognozat pentru anul viitor.

La începutul lunii decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că, salariile mari ale unor șefi de instituții și agenții vor fi reduse. „Sunt câteva poziții de funcționari publici, care în opinia noastră au niște pachete exagerate - salarizări unele agenții, care nu ne par juste”, a precizat șeful Executivului.

Mai mulți șefi de agenții sau consilii au salarii de 100 de mii de lei sau chiar și mai mari. Asta în timp ce salariul mediu pe economie abia ajunge la 15 mii de lei, iar cel minim este de 5 500 de lei. „Sunt de acord că în unele instituții sunt exagerate salariile”, declara Maia Sandu, în luna octombrie.

Membri PAS, care au demisionat din funcții deținute la Guvern, au fost numiți, ulterior, în funcții cu salarii grase la diferite agenții sau consilii.

De exemplu, fostul ministrul al Economiei, Dumitru Alaiba, ar ridica, alături de colega sa Natalia Gavrilița, un salariu de 100 de mii de lei în noua funcție deținută la Banca Națională a Moldovei.

Peste 110 mii lei este leafa lunară a președintelui Comisiei Naționale pentru Piața Financiară, Dumitru Budianschi, fost ministru al Finanțelor. Cifra a fost confirmată chiar de el, în plenul Parlamentului, după ce deputata BCS Diana Caraman a întrebat dacă această informație este adevărată.

Peste 2 milioane 565 mii lei. Acesta a fost salariul guvernatorului BNM pentru anul 2023. Totodată, și alți șefi sau angajați de vârf ai unor instituții și întreprinderi de stat se bucură de remunerări grase. Astfel, în prezent, un director ANRE primește un salariu anual de peste 1 milion 340 mii lei, iar șeful Întreprinderii de Stat Cricova - 1 milion 317 mii anual. Cifrele au fost prezentate de Valentin Cebotar, consilier MAN în CMC, în cadrul unei ședințe a Consiliului Municipal din 2024.

Un alt fost ministru al Economiei din Guvernul PAS, Sergiu Gaibu, a ajuns șef la ANRCETI, cu un salariu, la fel de aproximativ 100 de mii de lei.

---