„Prim-ministrul Alexandru Munteanu a precizat că în contextul salarizării ar putea fi instituții, înțelegem că a făcut referire la agenții, cărora le va fi redus salariul. Poate știți dvs despre ce instituții este vorba? E vorba de Banca Națională, CNPF, ANRE, pentru că acestea sunt instituțiile cu salarii exorbitante în RM?”, a fost întrebat Radu Marian.
„Într-adevăr, analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții - norma internațională spune că aceste entități, care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns deputatul.
„Noi trăim în realitățile Republicii Moldova.”
„Bun, dar peste tot e așa. Fix aceeași regulă e. Acum analizăm un proiect de lege și vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”.
„Dar lista entităților?”
„În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim, pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție. Suntem deschiși”.
„Când spuneți de plafon, care va fi acesta?”
„În mod normal se ia după salarii medii. 5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”.
„Adică 80 de mii de lei ar fi plafonul, corect?”
„Deja facem calculele și o să anunțăm”.
„Ca să fie clar, asta nu o să salveze, nu o să aducă reducerea deficitului. E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional, dar ca să fie foarte clar, aceasta nu ne va ajuta să reducem deficitul. Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem 10 milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde. Dar pe echitate socială e bună măsura”, a concluzionat Radu Marian.
La începutul lunii decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că, salariile mari ale unor șefi de instituții și agenții vor fi reduse. „Sunt câteva poziții de funcționari publici, care în opinia noastră au niște pachete exagerate - salarizări unele agenții, care nu ne par juste”, a precizat șeful Executivului.
Mai mulți șefi de agenții sau consilii au salarii de 100 de mii de lei sau chiar și mai mari. Asta în timp ce salariul mediu pe economie abia ajunge la 15 mii de lei, iar cel minim este de 5 500 de lei. „Sunt de acord că în unele instituții sunt exagerate salariile”, declara Maia Sandu, în luna octombrie.
Membri PAS, care au demisionat din funcții deținute la Guvern, au fost numiți, ulterior, în funcții cu salarii grase la diferite agenții sau consilii.
De exemplu, fostul ministrul al Economiei, Dumitru Alaiba, ar ridica, alături de colega sa Natalia Gavrilița, un salariu de 100 de mii de lei în noua funcție deținută la Banca Națională a Moldovei.
Peste 110 mii lei este leafa lunară a președintelui Comisiei Naționale pentru Piața Financiară, Dumitru Budianschi, fost ministru al Finanțelor. Cifra a fost confirmată chiar de el, în plenul Parlamentului, după ce deputata BCS Diana Caraman a întrebat dacă această informație este adevărată.
Peste 2 milioane 565 mii lei. Acesta a fost salariul guvernatorului BNM pentru anul 2023. Totodată, și alți șefi sau angajați de vârf ai unor instituții și întreprinderi de stat se bucură de remunerări grase. Astfel, în prezent, un director ANRE primește un salariu anual de peste 1 milion 340 mii lei, iar șeful Întreprinderii de Stat Cricova - 1 milion 317 mii anual. Cifrele au fost prezentate de Valentin Cebotar, consilier MAN în CMC, în cadrul unei ședințe a Consiliului Municipal din 2024.
Un alt fost ministru al Economiei din Guvernul PAS, Sergiu Gaibu, a ajuns șef la ANRCETI, cu un salariu, la fel de aproximativ 100 de mii de lei.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!