„Problema statutului limbii ruse este de o mare importanță pentru păstrarea stabilității sociale și a armoniei interetnice în societatea moldovenească, precum și în contextul soluționării transnistrene. Sperăm că conducerea republicii va avea suficient bun simț pentru a nu provoca o exacerbare artificială a tensiunii politice interne pe baza limbajului”, declară Zaharova.
Din declarațiile acesteia, decizia Curții Constituționale din 21 ianuarie, provoacă un „regret profund”.
„Verdictul Curții Constituționale nu poate decât să dezamăgească de faptul că în noiembrie 2020, Maia Sandu a promis, după ce a câștigat alegerile prezidențiale, să facă tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că utilizarea limbii ruse „se află la nivel". Ea a îndemnat să nu creadă „poveștile de groază” conform cărora, după alegerile sale, ar fi încălcate drepturile populației de limbă rusă de a studia în limba lor maternă. La mai puțin de o lună de la învestire, aceste promisiuni au fost încălcate”, a adăugat aceasta.
Curtea Constituțională a examinat pe 21 ianuarie 2020 sesizările privind statutul special acordat limbii ruse ca limbă de comunicare între minoritățile interetnice din Republica Moldova. Legea nr. 234 a fost declarată neconstituțională. Totodată, judecătorul Vladimir Țurcan a formulat o opinie separată în legătură cu decizia adoptată de către Curtea Constituțională.
Sesizarea de verificare a constituționalității legii a fost depusă de către deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu. Deliberările pe acest subiect au durat mai bine de 3 ore.
La mijlocul lunii decembrie, cu 55 de voturi ale deputaților, a fost votat în lectura a doua proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!