(video) Înalta Curte a luat o decizie, după 3 ore de deliberări: Un magistrat a formulat o opinie separată

Curtea Constituțională a examinat sesizarea privind statutul special acordat limbii ruse ca limbă de comunicare între minoritățile interetnice din Republica Moldova. Legea nr. 234 a fost adoptată pe 16 decembrie 2020. Magistrații au declarat legea neconstituțională, iar unul dintre magistrați, Vladimir Țurcan, a formulat o părere separată.

Foto: UNIMEDIA

„Declarația de Independență stabilește expres că limba română este limba de stat, articolul 13 din Constituție stabilește că limba moldovenească în grafie latină este limbă de stat și nicăieri nu se vorbește despre o limbă interetnică. Această lege este una depășită. prin sesizarea făcută noi considerăm că această lege este un atentat la suveranitatea și independența Republicii Moldova, în special prin articolul 2 al acestei legi, care instituie un statut superior, prin dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică și formularea că în comunicarea cu autoritățile de stat pe întreg teritoriul țării, la alegerea cetățeanului se va face în limba de stat sau limba rusă.

Este o revoluție lingvistică prin care se ridică limba rusă la același rang cu al limbii române, limba de stat. Constituția prevede altceva, motiv pentru care considerăm că aceste prevederi sunt neconstituționale.

mai considerăm că această lege contravine articolului 10 din Constituție, prin care se stabilește că minoritățile naționale se vor trata în mod egal, iar prin instituirea limbii ruse cu statut special se încalcă acest principiu. Limba unei minorități de 4% din Republica Moldova, minoritatea rusă, nu poate fi impusă drept comunicare tuturor minorităților. Constituția stabilește că minoritățile etnice vor comunica în limba de stat sau în limba minorității sale etnice”, a declarat deputatul Octavian Țîcu, liderul Partidului Unității Naționale.

„Nu e vorba de 4%, ci de 40% de vorbitori de limba rusă, care există oficial în Republica Moldova. La nivelul autorităților, actele și așa sunt în limba de stat și în limba rusă. Cheltuieli suplimentare nu vor fi ca urmare a aplicării a acestei legi”, a declarat, la rândul său, președintele Comisiei Juridice parlamentare, Vasile Bolea.

„Credeți că toți cetățenii pot obține informație de stat și să o înțeleagă în limba română? Este pregătită Republica Moldova să facă acest pas revoluționar?”, întreabă ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi.

„Nu este un pas revoluționar, este o normalitate ca toți să cunoască limba de stat. Învățarea limbii române trebuie încurajată”, a răspuns Octavian Țîcu.

Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi a declarat, în pledoarie, că legea trebuie menținută, până se vor asigura condiții în toate regiunile țării ca cetățenii să învețe limba română. Abia după aceasta, legea va putea fi revăzută.

Sesizarea de verificare a constituționalității legii a fost depusă de către deputații Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu.

Ministrul interimar al Justiției a declarat, Fadei Nagacevschi, în cadrul unui briefing de presă, că indiferent de decizia CC, această contestare este un eșec lamentabil.

La mijlocul lunii decembrie, cu 55 de voturi ale deputaților, a fost votat în lectura a doua proiectul de lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.


Pub