„Scrisoarea adresată de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, către CSM nu este o simplă corespondență administrativă. Este o bombă cu ceas. Un document care demască, negru pe alb, că vettingul – stindardul propagandistic al actualei guvernări – este, în realitate, un proces controlat din umbră de conducerea politică de vârf.
Într-un stat de drept autentic, o asemenea dezvăluire ar zgudui întreaga clasă politică și ar declanșa demisii în lanț. În Republica Moldova, însă, e tăcere. O tăcere grea, toxică, în care fiecare zi aduce câte un nou abuz, comis cu sânge rece de o putere care mimează reforme și confiscă instituții una câte una.
Guvernarea PAS a promis curățenie în justiție. A livrat, în schimb, un sistem paralel de influență și supunere în care deciziile nu se iau în comisii independente, iar jocurile se fac în birouri politice, departe de ochii opiniei publice.
Mai grav e altceva: nu doar că vettingul a fost transformat într-o bâtă politică, dar întreaga justiție e prinsă într-o iluzie întreținută special pentru a impresiona partenerii externi. Aparențele țin loc de reforme. Loialitatea ține loc de merit. Iar obediența e mai valoroasă decât integritatea.
Și poate cel mai tulburător aspect – pe care îl subliniez cu toată forța – este că judecătorii cunosc deja lista. Știu cine va fi trecut și cine va fi picat. Verdictul e prestabilit. Restul e doar o scenografie costisitoare, plătită din buzunarele contribuabililor europeni și americani.
Asta da transparență!
Legea amnistiei strâmbe și această corespondență fac dovada fermă a eșecului moral al unei guvernări care se autodeclară pro-europeană, dar care acționează cu metodele specifice regimurilor autoritare.
Este momentul ca această guvernare să răspundă în fața societății pentru abuzurile sistematice pe care le comite și pe care, cu nerușinare, refuză să le recunoască.
Să nu uităm: fiecare zi de tăcere este o zi pierdută pentru democrație. Iar statul de drept, fără curaj și adevăr, rămâne doar o lozincă pe hârtie”, a menționat Andrei Năstase, într-o postare.
Scrisoarea semnată pe 5 aprilie 2025 de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care ar demonstra „legăturile primejdioase dintre politic și justiția reformată”, a fost făcută publică de avocata Cristina Ciubotaru în cadrul ședinței CSM, în contextul cererii de recuzare împotriva membrului Consiliului, Ion Guzun. Conform publicației, Dragalin a dezvăluit cum a fost contactată pe aplicația Signal de Ion Guzun, dar și că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut fostei șefe PA liste cu „procurori pe care ea îi consideră integri și care ar trebui să promoveze Vetting-ul”.
Președinția a venit cu o reacție. „Este regretabil faptul că fosta procuroare-șefă face acuzații false cu privire la discuțiile pe care le-a avut” cu Maia Sandu, a precizat șeful Cabinetului președintei Republicii Moldova, Adrian Băluțel.
Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, a venit și el cu o reacție pe scrisoarea semnată de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care ar demonstra „legăturile primejdioase dintre politic și justiția reformată” și care a fost făcută publică de avocata Cristina Ciubotaru în cadrul ședinței CSM, în contextul cererii de recuzare împotriva lui Guzun. „Este regretabil când declarațiile personale, motivate de nemulțumiri legate de pierderea unei funcții de demnitate publică, sunt prezentate în public drept verdicte asupra unei întregi reforme”, a scris acesta pe rețele.
Drept răspuns, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, consideră că „Ion Guzun este obligat să-și depună demisia din funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii” și trebuie să fie „anchetat de organele de drept pentru o posibilă tentativă de imixtiune în justiție”, după scandalul cu scrisoarea Veronicăi Dragalin.
Avocata și fosta candidată la funcția de membru al CSM Angela Popil s-a arătat nedumerită de mai multe momente legate de scrisoarea Veronicăi Dragalin. „Cum e posibil ca președintele și prim-ministrul țării să se implice în asemenea acțiuni de intimidare?”, a scris Popil.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!