6 zboruri 6 zboruri neautorizate detectate azi, 5 drone și rachete explodate în 4 raioane 1 decedat Un mort și doi răniți la Hîncești după ce un Mercedes s-a izbit de pilon 4 persoane Patru persoane transportate la spital după impactul de la Peresecina, Audi pe contrasens 23,4 °C Maximă de 23,4 grade astăzi la Chișinău după o dimineață rece de 6,4 grade
Războiul acuzațiilor dintre foștii colegi de bloc ia amploare. Litvinenco: Critici inventate, oportuniste, pentru interese imediate

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, susține că mesajele critice în adresa guvernării sunt „un proces firesc”, doar că aceste „trebuie să fie reale, nu inventate, să fie coerente și consecvente, dar nu oportuniste și pentru a obține un interes imediat”, „ca să aibă efect pozitiv”. „Critica de dragul criticii este un semn de slăbiciune și lipsă de idei”, a scris Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Foto: UNIMEDIA

„Critica guvernării și a acțiunilor sau inacțiunilor sale este un proces firesc într-o democrație. Societatea civilă, dar și opoziția politică trebuie să fie critică și proactivă, mai ales în raport cu angajamentele pe care puterea le-a luat în fața cetățenilor. Aceste critici trebuie să ducă la îmbunătățirea vieții oamenilor, dar nu la creșterea raitingurilor și vizualizărilor. Ele trebuie să ducă la eficientizarea instituțiilor statului și actului de guvernare. De aceea, criticile, ca să aibă efect pozitiv asupra statului și societății, trebuie să fie reale, nu inventate, să fie coerente și consecvente, dar nu oportuniste și pentru a obține un interes imediat. Dar, cel mai important, ele trebuie să fie credibile, adică să vină de la cei care sunt cu adevărat bine intenționați și vor binele acestei țări și cetățenilor săi. Cu alte cuvinte, ele trebuie să se ghideze după agenda cetățenilor, nu al politicienilor sau grupurilor de interese. Critica de dragul criticii este un semn de slăbiciune și lipsă de idei. De exemplu, nu poți să critici o măsură pe care chiar tu anterior ai promovat-o și încă într-o formă cu mult mai radicală. Aceasta este o lipsă de coerență și, dacă vreți, de caracter.

Guvernarea PAS se află într-un război dur cu sistemul corupt și parazitar, care a dus Republica Moldova în pragul falimentului. Care a alungat sute de mii de oameni din țară și a scos miliarde din visteria țării, din banii câștigați cu trudă de oameni. Noi avem mandatul cetățenilor și voința politică să schimbăm lucrurile așa cum am promis. Noi vom curăța instituțiile de paraziți și le vom face să lucreze în interesele cetățenilor, fiindcă ei merită”, a afirmat ministrul Justiției.

Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău a răspuns la „atacurilor mișelești” din partea PAS, care ar veni după comentariile acestuia privind desemnarea la CSJ a doi judecători noi: Dorel Musteață și Ghenadie Plămădeală. „Îi rugam să n-o facă pentru că nu voi mai putea să discut cu ei. Astăzi, în loc să recunoască că au greșit, au decis să mă atace. Cică am aceeași poziție cu socialiștii. Cum pot avea aceeași poziție cu cei care au votat această nebunie?”, a afirmat Plîngău.

 Dinu Plîngău a venit și anterior cu o reacție, după ce președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „de la o vreme observă la cei din Platforma DA o aliniere la capitolul mesaje cu cei din opoziția PSRM-PCRM”. „Domnule Grosu, își mai dorește astăzi PAS o justiție fără corupție și cum explicați recentele numiri? Să știți un lucru: nu voi mai admite ca cineva să-mi denigreze colegii și voi acționa în judecată orice defăimare, fiind conștient că aveți un avocat tocmai demn acolo pe nume Dorel Musteață”, a scris, acesta, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că de la o vreme observă la foștii colegi din Platforma DA „o aliniere exemplară la capitolul mesaje cu cei din opoziția PSRM-PCRM”. Reacția sa vine după ce unii foști deputați ai formațiunii au criticat dur numirile de la Curtea Supremă de Justiție.

Parlamentul a desemnat pe 4 noiembrie 2021, doi noi judecători la CSJ. Candidatura lui Dorel Musteață a fost susținută de 52 de deputați, iar a lui Ghenadie Plămădeală de 55 de parlamentari.

În cazul lui Ghenadie Plămădeală, raportul asupra proiectelor de hotărâre nu a întrunit numărul suficient de voturi, iar aprobarea sa a rămas la latitudinea plenului Parlamentului.

Comisia a avizat candidatura lui Dorel Musteață. Pasul a fost criticat de juristul Nicolae Eșanu, fostul deputat al Platformei DA, Dinu Plîngău, fostul procuror al mun. Chișinău Ivan Diacov și de către fostul președinte al CC, Alexandru Tănase.

Președinta Comisiei parlamentare Juridice, Numiri și Imunități, Olesea Stamate, a venit cu unele explicații, după criticile din spațiul public.

Totodată, deciziile majorității PAS au stârnit un schimb de replici între foștii colegi de Bloc, Dinu Plîngău și Sergiu Litvinenco.

Președinta Maia Sandu susține că nu îl cunoaște pe Ghenadie Plămădeală, judecător promovat la CSM, iar de Dorel Musteață, la fel desemnat judecător la CSJ, a auzit, fiind în CSM. Întrebată despre votul din Parlament, președinta a menționat că evaluarea externă va începe anume la CSJ și doar după ce vor trece filtrul se va decide dacă cei doi, inclusiv, merită sau nu să se regăsească în această instituție.

Fostul deputat al Platformei DA Alexandr Slusari a criticat numirile Parlamentului la Curtea Supremă de Justiție. „Dacă deputații Platformei DA erau ieri în Parlament, cu siguranță, tribuna ar fi fost blocată de noi din primul minut după votarea acelei ordini de zi rușinoase!”, declară Slusari.


Pub