Marina Rusu a amintit că Legea privind avocatura și Constituția garantează autonomia profesiei, iar articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului asigură fiecărui cetățean dreptul de a fi reprezentat de un avocat liber de influențe politice.

„Când președinta propune verificarea tuturor avocaților pentru onestitate, ideea devine absurdă, asemenea unei propuneri de a verifica medicii pentru loialitate înainte de o operație. Poți verifica un om concret, dacă există probe. Dar nu poți transforma o întreagă profesie în țap ispășitor doar pentru că își face meseria — aceea de a apăra cetățenii în fața puterii”, a precizat magistrata.

Marina Rusu consideră că o astfel de măsură ar contraveni articolului 21 din Constituție, care garantează prezumția de nevinovăție, și ar slăbi încrederea dintre cetățeni și sistemul de justiție.

„Și pentru că știu cât de repede ideile președintei pot deveni proiecte de lege — uneori mai repede decât ne putem imagina — simt nevoia să previn societatea”, a conchis Rusu.

„Să presupunem, doar teoretic, că o comisie primește dreptul de a verifica fiecare avocat care vrea să continue să activeze. Cine ar numi membrii acelei comisii? Cel mai probabil — Parlamentul, aflat sub influența majorității politice”, scrie Marina Rusu.

Potrivit ei, evaluarea avocaților ar deschide o „zonă de risc” în care deciziile ar putea fi influențate politic.
„Astăzi ‘neintegru’ ar putea fi avocatul care a ridicat o problemă sensibilă într-un dosar în care este implicat președintele țării; mâine — cel care a apărat un jurnalist incomod. Dacă deciziile comisiei depind de preferințele politice, independența profesiei devine iluzorie”, a explicat magistrata.

„Ultima picătură a fost afirmația că 90% dintre avocați sunt corupți și lipsiți de onestitate.

Această afirmație nu este și nici nu poate fi adevărată, pur și simplu pentru că niciun domeniu nu funcționează după asemenea procente fabricate. Dacă oamenii care au scris și scriu comentariile răutăcioase nu lucrează zilnic cu avocații, nu au cum să știe cum sunt ei în realitate. Este o generalizare născută din dezamăgirea față de câteva experiențe negative, dar nu putem transforma excepțiile în regulă.

Eu, în schimb, am văzut partea pe care mulți nu o văd: avocați care stau nopțile studiind dosare, care își apără clienții chiar și când sunt criticați public, care luptă pentru cauze pierdute doar pentru că știu că dreptatea nu are voie să tacă. Există oameni care pot spune că, datorită avocatului lor, și-au recâștigat libertatea, familia, casa sau afacerea.

Să discredităm o întreagă profesie pentru greșelile unora e nedrept. Avocații nu sunt deasupra legii, dar nici sub ea — sunt parte din mecanismul care face posibilă justiția. Fără ei, oricine ar putea fi acuzat fără apărare, condamnat fără argumente și redus la tăcere. Iar acolo unde nu există apărare, nu mai există nici dreptate”, a scris magistrata.

Președinta Maia Sandu a declarat, în octombrie 2025, că avocații ar trebui supuși vettingului. „Să-și demonstreze sursa veniturilor. Unii apărători au participat la multe abuzuri”, și-a explicat ea declarația, afirmând că pe apărători îi așteaptă o reformă amplă.

„Consider că această inițiativă este nejustificată, contrară principiilor statului de drept și periculoasă pentru independența profesiei, pentru drepturile clienților și pentru parcursul european al țării”, a declarat avocatul Marin Jalbă.

„Orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean. Principiile ONU privind rolul avocaților (Havana, 1990) stabilesc clar că avocații trebuie să-și exercite profesia „liberi de orice presiune, restricție sau ingerință din partea autorităților publice””, a comentat avocatul Ion Cojocari.

„Vettingul tuturor! Cu excepția membrilor PAS şi a oamenilor din fruntea lor, bineînțeles. Ei s-au pogorât din ceruri să ne curețe de spurcăciuni”, a reacționat fosta magistrată Victoria Sanduța, după declarația șefei statului.

Și fostul șef de stat, Igor Dodon, a criticat dur intenția exprimată de președinta Maia Sandu privind extinderea procesului de vetting și asupra avocaților. Potrivit liderului socialiștilor, o astfel de inițiativă este aberantă, din punct de vedere a statului de drept.

PAS a avut o tentativă, în vara lui 2025, de a „reforma avocatura” și a modificat legea, astfel încât Ministerul Justiției urma să poată desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisia de licențiere a avocaților și cea pentru etică și disciplină. Ambele comisii vor fi compuse din 11 membri, dintre care opt vor fi avocați.

O altă modificare le interzicea avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru două mandate consecutive. Ei vor trebui să respecte o pauză de 3 ani pentru a putea candida din nou.

Modificările au provocat un scandal monstru în breaslă și în societate.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a anunțat o grevă generală de zece zile, din data de 15 iulie 2025, pentru a protesta împotriva modificărilor adoptate recent de Parlament la Legea cu privire la avocatură. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, susține că amendamentele au fost votate fără consultarea avocaților și fără respectarea procedurilor legale. „Modul clandestin în care a fot aprobat și votat amendamentul încalcă grav principiile transparenței procesului decizional”, a menționat Popescu.

Eduard Digore, cunoscut ca avocatul președintei Maia Sandu, a declarat public că nu va participa la greva generală de 10 zile, anunțată de Uniunea Avocaților din Moldova (UAM) începând cu 15 iulie 2025. Acesta consideră că profesia trebuie să fie un partener activ în reforma justiției, nu un obstacol, și critică modul în care a fost luată decizia de suspendare a activității în masă. „O scurtă analiză a activității Dvs. din ultimul an, corelată cu poziția exprimată în această postare, sugerează un conflict de interese, dar sunt sigură că vă descurcați și fără observația mea în analiza motivelor care stau de fapt în spatele acestei poziții exprimate public”, a scris magistrata Marina Rusu.

După ce modificările la Legea avocaturii au fost adoptate de Parlament, Ministerul Justiției anunță că a inițiat un dialog cu reprezentanții avocaturii și alte autorități, pe fundalul nemulțumirilor exprimate față de amendamentele recente.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, critică modului în care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. Potrivit Ombudsmanului, procesul legislativ a fost derulat într-un ritm accelerat și fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților din Republica Moldova – principala parte interesată.

Uniunea Națională a Barourilor din România sa arătat profund îngrijorată după ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. „Este de neînțeles cum un stat aflat în plin parcurs de aderare la Uniunea Europeană poate adopta asemenea modificări cu impact sistemic asupra profesiei de avocat, fără o corelare cu legislația europeană în materie și fără a se inspira din bunele practici ale altor state membre”, scrie Uniunea.

Într-un final, președinta Maia Sandu, fiind în prag de alegeri parlamentare, s-a văzut nevoită să nu promulge legea, dar a promis că avocatura oricum va fi reformată.

---