„În cadrul ședințelor de judecată în fața Curții Supreme de Justiție au fost audiați 15 martori, precum și au fost examinate un șir de procese-verbale și documente. Prezentarea probelor a durat mai bine de 2 ani, din motivul schimbării componențelor completelor de judecată de mai multe ori din cauza demisiilor judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție din cauza procedurii de vetting inițiate în martie 2023, înaintării mai multor cereri din partea apărării, cum ar fi cereri de recuzare și imposibilității asigurării prezenței martorilor în fața instanței.
La moment, sunt examinate probele apărării, care sunt constituite din peste 190 de persoane, enunțate în lista probelor prezentată în ședința preliminară”, comunică PA.
O ședință a Curții Supreme de Justiție (CSJ) pe dosarul „finanțării ilegale” a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a avut loc 28 ianuarie. În cauza în care este vizat actualul lider al formațiunii și fostul șef de stat, Igor Dodon, a fost audiat fostul director adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Petru Corduneanu.
Pe data de 6 decembrie 2024, în dosarul în care este vizat actualul lider al formațiuniii și fostul șef de stat, Igor Dodon, a fost audiat ca martor politicianul Andrei Năstase.
În octombrie 2022, dosarul a fost trimis în judecată.
Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai 2022, de ziua Maiei Sandu, pentru 72 de ore, pe 4 dosare penale, printre care trădare de patrie, corupție sau îmbogățire ilegală.
Pe 26 mai, judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu pe Igor Dodon pentru 30 de zile, deși procurorii au cerut menținerea fostului președinte după gratii. Comnatul lui Dodon, bănuit în dosarul de îmbogățire ilicită, drept complice, a fost trimis pentru o lună în Penitenciarul 13.
Igor Dodon a respins toate acuzațiile care i s-au adus și a declarat că poate proba fiecare sumă de bani care a fost ridicată de procurori din casa sa, acestea fiind legal acumulate din salariu.
Procurorii în comun cu CNA și SIS au descins pe 24 mai, de ziua Maiei Sandu, cu percheziții la domiciliul fostului șef de stat, Igor Dodon, fiind suspectat pe mai multe capete de acuzare.
Procuratura Anticorupție a anunțat pe 24 iunie 2020 că „nu a stabilit elemente infracționale”, în cadrul investigațiilor privind secvența video de la fostul sediu PD, dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, dar și a scrisorii privind așa-zisele „chitanțe” în care ar fi figurat anumite sume de bani, ce ar fi fost semnate de către un deputat socialist. Instituția de urmărire penală anunță încheierea procesului penal pe cele două cazuri, cu posibilitatea reluării investigațiilor în cazul în care vor apărea probe noi relevante.
Curtea de Apel Chișinău a casat integral Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Igor Dodon, precum și anularea aceleiași Ordonanțe, semnată de fostul procuror-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Levițki. Anunțul a fost făcut de către fostul deputat Iurie Reniță, care și a făcut publice imaginile cu kuliokul cu calendar.
Procesul penal a fost inițiat după ce pe 18 mai 2020, deputatul Iurie Reniță a publicat o secvență video de la o întrevedere dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, care ar fi avut loc la fostul sediu al Partidului Democrat încă atunci când Plahotniuc era liderul formațiunii. Cei trei ar discuta despre conținutul unei sacoșe negre, cu care a venit Plahotniuc la întrevedere și a încercat să i-o dea lui Dodon. Acesta a refuzat să o ia și ar fi spus să fie transmisă lui „Costea, care să i-o dea lui Cornel”.
Igor Dodon a negat veridicitatea discuțiilor din secvența video, menționând că acea pungă a fost o provocare, nu cunoaște ce era în ea, iar secvența video a fost scoasă în public prin intermediul unor „conserve oligarhice”.
„Procuratura Generală nu a inițiat un dosar penal în cazul „kuliokului” ce l-a propus Vlad Plahotniu lui Igor Dodon, pentru că acest video a fost făcut ilegal”, a explicat, la rândul său, șeful PG de atunci, Alexandr Stoianoglo.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!