„Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat următoarele decizii:
În ceea ce privește măsurile individuale:
- A notat cu interes deciziile de a acorda statut de solicitant de azil reclamanților Riza Dogan, Mehmet Tüfekci și Mujdat Celebi.
- A invitat autoritățile să continue eforturile pentru a obține informații de la autoritățile turce, cu privire la situația actuală a reclamanților în Turcia și a încurajat insistent autoritățile să ia măsuri diplomatice necesare, pentru a facilita întoarcerea reclamanților în Republica Moldova, dacă aceștia doresc acest lucru.
În ceea ce privește măsurile generale:
- În contextul procedurilor penale împotriva fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) autoritățile au fost invitate să reconsidere, în conformitate cu Convenția, cererea de acordare a statutului de parte vătămată doamnei Tüfekçi, să furnizeze motivele pentru nedivulgarea unor documente din dosar și să indice măsurile de protecție puse în aplicare, pentru a proteja interesele reclamanților în această situație, precum și să ofere informații actualizate despre rezultatul acestor proceduri penale.
- Autoritățile au fost invitate să intensifice eforturile pentru a întreprinde acțiuni de investigație prompte, adecvate și complete pentru a elucida implicarea oricăror alți actori de nivel superior în evenimentele respective și să informeze despre progresul acestei anchete penale; au fost încurajate autoritățile turce să ofere asistență investigației, dacă este necesar.
- Autoritățile au fost invitate să furnizeze o analiză comparativă a noului sistem de supraveghere a acțiunilor și competențelor SIS în raport cu cel anterior și să ofere informații despre funcționarea acestuia în practică, inclusiv despre sfera de autoritate și activitățile relevante ale organismelor de monitorizare; autoritățile au fost încurajate să se bazeze pe cooperarea cu Secretariatul Comitetului în acest exercițiu.
- Autoritățile au fost încă o dată încurajate să trimită un mesaj clar de la cel mai înalt nivel politic cu privire la inacceptabilitatea absolută și toleranța zero față de detenția arbitrară și transferurile extralegale.
- Autoritățile au fost invitate să furnizeze informații actualizate pe toate aceste teme până cel târziu la 15 ianuarie 2025”, se puntctează în comunicatul Promo-LEX.
Totodată, Promo-LEX reamintește că recent, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația Promo-LEX au transmis a patra lor comunicare către Comitetul de Miniștri, privind măsurile întreprinse de autorități. Organizațiile au constatat că, deși cetățenii turci au fost eliberați din penitenciarele din Turcia, ei nu pot părăsi țara, deoarece autoritățile turce le-au refuzat eliberarea de pașapoarte. În 2022, Comitetul de Miniștri a recomandat autorităților naționale aducerea în Moldova a cetățenilor turci, pentru ispășirea pedepsei aplicate în Turcia, însă nu s-au întreprins măsuri serioase în acest sens. Investigațiile penale contra oficialilor implicați în „îndepărtarea” cetățenilor turci sunt tergiversate. De asemenea, sancțiunea aplicată de judecători unicei persoane trase la răspundere, fostului director al SIS, a fost aproape de sancțiunea minimă, iar dosarul acestuia a fost secretizat, îngrădind dreptul victimelor de a participa în proces. Deși, în 2023, a fost adoptată o nouă legislație privind activitatea SIS, mecanismul de control parlamentar asupra activității acestuia nu a fost îmbunătățit substanțial.
Organizațiile au solicitat Comitetului de Miniștri să continue supravegherea executării cauzei Ozdil și alții sub procedură avansată.
Toată operațiunea de expulzare a celor 7 profesori turci a fost executată direct de către fostul director adjunct al SIS, Alexandru Baltaga, la indicația și sub coordonarea fostului șef al serviciului, Vasile Botnari. Este una din concluziile anchetei din acest caz, prezentate în 2019 de către șeful de atunci al Comisiei Securitate Naționale a Parlamentului, Chiril Moțpan.
Cei șapte profesori turci expulzați la data de 6 septembrie 2018, de SIS în colaborare cu omologii lor turci au fost acuzați de finanțare a terorismului și legături cu mișcarea condusă de clericul turc exilat Fethullah Gulen, considerată de autoritățile de la Ankara drept un grup terorist.
În 2019, unul dintre cei șapte profesori turci expulzați a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare.
În Turcia, profesorii au fost acuzați de finanțare a terorismului și legături cu mișcarea condusă de clericul turc exilat Fethullah Gulen, considerată de autoritățile de la Ankara grup terorist și responsabilă pentru lovitura de stat din Turcia din 2016.
Ulterior, alți doi dintre profesorii turci expulzați din Moldova au fost condamnați la închisoare în Turcia. Profesorul de limbă turcă de la Liceul „Orizont” din sectorul Ciocana, Hüseyin Bayraktar, a fost condamnat la șase ani și șase luni de închisoare, iar celălalt profesor a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Deciziile sunt definitive.
În septembrie 2020, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, anunța că ex-şeful SIS, Vasile Botnari, a fost condamnat în dosarul de expulzare a profesorilor turci. Botnari a fost obligat să achite 125 de mii de euro pagube materiale familiilor profesorilor, dar și cheltuielile pentru avionul cu care au fost duși aceștia în Turcia. Întrebat cine putea să influențeze deciziile lui Botnari, Stoianoglo a spus că „doar Vlad Plahotniuc”.
Ulterior, în cadrul unui interviu, Stoianoglo declara că fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate susține că a acționat în interesele securității naționale atunci când a luat decizia de expluzare. În opinia Procurorului General, deciziile s-au luat la nivel politic, iar Vasile Botnari pur și simplu le-a executat.
În octombrie 2020, unul dintre profesorii turci deportați din Moldova, Hüseyin Bayraktar, a fost eliberat din detenție. Avocata Natalia Guma a declarat, atunci, pentru UNIMEDIA că Hüseyin Bayraktar este cercetat în libertate.
În Moldova, urmărirea penală în cazul declarării drept persoane indezirabile şi îndepărtării de pe teritoriul Republicii Moldova a celor şapte cetăţeni ai Turciei a fost inițiată de procurori în vara anului 2019. Ulterior, pe acest caz au fost reținuți și puși sub învinuire doi ex-vicedirectori SIS, împreună cu directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA).
În cursul urmăririi penale, procurorii au stabilit însă că, procedura de îndepărtare a celor 7 profesori turci a fost executată, în mod arbitrar, de către SIS, conducerea BMA nefiind informată despre modul de îndepărtare a acestora. Potrivit probatoriului, SIS și-a asumat acțiunile de îndepărtare și cele precedate, în lipsa unei solicitări scrise din partea BMA sau a unui acord de colaborare în acest sens. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care BMA este unica instituție competentă a organiza și efectua activitățile necesare în vederea îndepărtării de pe teritoriul țării a străinilor.
Astfel, toată operațiunea a fost dispusă, coordonată și dirijată nemijlocit de către învinuit, care, deținea, la acel moment, funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, iar adjuncții i-au executat ordinile și dispozițiile, fără a ști că acestea sunt ilegale, primind asigurări că totul decurge într-un cadru perfect legal.
În aceste condiții, prin ordonanța procurorului, foștii vicedirectori ai SIS, dar și directoarea BMA au fost scoși de sub urmărire penală, iar ex-directorul SIS, pus sub învinuire și deferit justiției.
La 11 iunie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat violarea articolelor 5.1 și 8, din Convenția pentru Drepturile Omului și a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor cetățenilor străini.
Astfel, CtEDO a decis că Guvernul R. Moldova va trebui să aschite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate.
În februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a decis restituirea dosarului profesorilor turci, pentru a fi reexaminat de procurori. În acest context, șeful Legislativului, Igor Grosu, afirma atunci că a abordat subiectul dat cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, doar că nu există o finalitate a discuțiilor.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!