„Domnul Botnari spune foarte clar că a acționat în interesele securității naționale, că materialele de care dispunea demonstrau faptul că acești oameni aveau activități care contravin intereselor țării. Aceasta este poziția sa oficială. Este dreptul său să-și prezinte declarațiile așa cum a considerat necesar. El putea chiar să refuze să depună mărturii, este dreptul său”, a declarat Procurorul General.

„Nu, el a spus că singur a luat decizia cu privire la trimiterea profesorilor în Turcia, deși hotărârile celorlalte autorități au fost altele. Pentru că, dacă pur și simplu s-ar fi decis să fie expulzați, cineva dintre ei ar fi putut pleca în România, Ucraina. Apoi ei ar fi putut contesta decizia despre expulzare. Ei au fost lipsiți de această posibilitate. Și a făcut-o o singură persoană – domnul Botnari. Dar el este convins că a acționat în interesele țării”, a mai precizat Alexandr Stoianoglo.

Totuși, șeful PG susține că problema profesorilor turci nu a apărut într-o singură zi: „Încă pe când eram adjunctul procurorului general, acum 14 ani, noi examinam unele materiale pentru a trage la răspundere niște persoane pentru activități de islamizare. Aceste fapte nu s-au confirmat atunci. Cu toate acestea, serviciile speciale au gestionat dosarul mai mult de zece ani. Ne este greu să afirmăm cât de mult corespunde realității informația care există acolo. Tind să cred mai mult că ea nu corespunde [realității]. Însă aceasta este sfera de activitate a organelor speciale, care au sarcinile corespunzătoare. De aceea, dosarul n-a apărut de la sine. Au fost niște materiale, documente. Dar decizia nu a fost luată de directorul Biroului Migrație și Azil, Olga Poalelungi sau de adjunctul directorului SIS. Bănuiesc că aceste hotărâri s-au luat la nivel politic, iar domnul Botnari pur și simplu a executat”.

Stoianoglo admite că dosarul ar fi putut derula după cu totul alt scenariu: „Era un pericol mare că Botnari în general va scăpa de răspunderea penală. Baza de dovezi pe care am reușit s-o acumulăm era neînsemnată. La început, procuratura a refuzat să inițieze dosarul penal. L-au deschis abia peste un an. Și acum imaginați-vă, cum să aduni dovezi peste un an într-un dosar în care aproape toate documentele sunt secretizate, iar oamenii care au fost implicați nu au semnat practic niciun fel de documente. Noi am fi putut construi acuzația împotriva persoanelor din eșalonul al treilea – al patrulea, care au fost implicate. Dar nu ar fi fost corect nici din punctul de vedere al legii, nici din punctul de vedere al valorilor umane. Faptul că noi insistam asupra acuzației împotriva lui Botnari denotă că noi am avut o poziție principială. Când am devenit procuror general, dosarul penal se încheiase deja. Păi iată, în acest dosar, domnul Botnari nici măcar nu fusese audiat. Dosarul a fost intentat împotriva unor oameni pe care au încercat să-i facă țapi ispășitori. Instanța de judecată i-ar fi achitat pe toți”.

Judecătoria Buiucani a emis sentință de condamnare fostului director al SIS, Vasile Botnari, în dosarul profesorilor turci, dar a secretizat orice informație pe acest caz, potrivit Procuraturii Generale, care a solicitat instanței de judecată desecretizarea sentinței, având în vedere rezonanța socială a cazului.

Totodată, Procurorul General a anunțat că Vasile Botnari, a fost condamnat în dosarul de expulzare a profesorilor turci. Acesta a fost obligat să achite 125 de mii de euro pagube materiale familiilor profesorilor, dar și cheltuielile pentru avionul cu care au fost duși aceștia în Turcia. Întrebat cine putea să influențeze deciziile lui Botnari, Stoianoglo a spus că „doar Vlad Plahotniuc”.

Pe 6 septembrie s-au împlinit doi ani de la expulzarea a șapte cetățeni turci, profesori ai Liceului Teoretic „Orizont” din capitală. CtEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să achite câte 25.000 de euro pentru cetăţenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate, suma totală pentru despăgubirea prejudiciului moral fiind de 175.000 euro.

În Turcia profesorii au fost acuzați de finanțare a terorismului și legături cu mișcarea condusă de clericul turc exilat Fethullah Gulen, considerată de autoritățile de la Ankara grup terorist și responsabilă pentru lovitura de stat din Turcia din 2016. Trei dintre profesorii turci expulzați au fost deja condamnați la închisoare, cu sentințe între șase și nouă ani.

În Moldova, urmărirea penală în cazul declarării drept persoane indezirabile şi îndepărtării de pe teritoriul Republicii Moldova a celor şapte cetăţeni ai Turciei a fost inițiată de procurori în vara anului 2019.Ulterior, pe acest caz au fost reținuți și puși sub învinuire doi ex-vicedirectori SIS, împreună cu directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA).

În cursul urmăririi penale, procurorii au stabilit însă că, procedura de îndepărtare a celor 7 profesori turci a fost executată, în mod arbitrar, de către SIS, conducerea BMA nefiind informată despre modul de îndepărtare a acestora. Potrivit probatoriului, SIS și-a asumat acțiunile de îndepărtare și cele precedate, în lipsa unei solicitări scrise din partea BMA sau a unui acord de colaborare în acest sens. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care BMA este unica instituție competentă a organiza și efectua activitățile necesare în vederea îndepărtării de pe teritoriul țării a străinilor.

Astfel, toată operațiunea a fost dispusă, coordonată și dirijată nemijlocit de către învinuit, care, deținea, la acel moment, funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, iar adjuncții i-au executat ordinile și dispozițiile, fără a ști că acestea sunt ilegale, primind asigurări că totul decurge într-un cadru perfect legal.

În aceste condiții, prin ordonanța procurorului, foștii vicedirectori ai SIS, dar și directoarea BMA au fost scoși de sub urmărire penală, iar ex-directorul SIS, pus sub învinuire și deferit justiției.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News