Comisia Vetting a făcut public raportul de evaluare a candidatului la funcția de judecător CSJ, Vladislav Gribincea, care a ratat fotoliul de magistrat, după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a declarat dosarul drept inadmisibil. 

Pe baza informațiilor colectate, Comisia a solicitat de la Gribincea clarificări suplimentare cu privire la următoarele aspecte care generează dubii: 

(a) donații primite de la soacra subiectului;
(b) donație efectuată de soția subiectului către mama sa;
(c) neachitarea impozitelor de soția subiectului;
(d) potențiala diferență dintre avere, cheltuieli şi venituri (avere inexplicabilă) în 2020 și în 2022;
(e) retrageri de sume mari în numerar;
(f) condițiile de achiziție a unor terenuri. 

„Donații primite de la soacra lui Vladislav Gribincea: Potrivit declarației pentru ultimii cinci ani, în 2020, soacra sa a donat familiei acestuia 25.000 EUR și 30.000 USD (aprox. 1.040.000 MDL). 

Fiindu-i solicitate mai multe detalii referitoare la acest aspect, Gribincea a afirmat că donația a fost determinată de faptul că soacra sa a primit mai multe sporuri de la Victoriabank S.A. (unde a deținut funcția de contabil șef). De asemenea, ea și-a vândut mai multe acțiuni și a închis mai multe depozite bancare. Banii au fost extrași și donați în numerar. Potrivit soacrei subiectului, donația a fost motivată de dorința ei de a ajuta financiar familia subiectului încă de la începutul căsătoriei, doar că nu avea această posibilitatea la acea dată.

De asemenea, conform extraselor bancare ale soției lui Gribincea, în perioada 2017-2022, aceasta a primit transferuri în sume mai mici de la mama ei (în total 120.000 MDL). Subiectul a explicat că aceste transferuri reprezintă donații făcute de soacra sa cu diverse ocazii (e.g. cadouri la zilele de naștere ale soției și copiilor, precum și cu alte ocazii). 

Comisia a constatat că, în perioada 2011-2020 soacra subiectului a obținut un venit total de 8.183.043 MDL. Astfel, este justificat să se presupună că aceasta dispunea de suficiente resurse financiare pentru a face donațiile menționate. Prin urmare, Comisia nu a identificat niciun motiv să pună la îndoială caracterul lor autentic și gratuit. ƒ Donație efectuată de soția subiectului către mama sa 

Potrivit informațiilor de la o bancă (Victoriabank SA), la 4 mai 2018, soacra subiectului a primit de la o persoană neidentificată o donație de aproximativ 300.000 MDL pe contul său bancar. În aceeași zi, soția subiectului a primit un transfer de aproximativ 300.000 MDL în contul ei deținut la aceeași bancă. 

Fiind întrebat despre posibila legătură între acest transferuri, subiectul a menționat că suma primită de soția sa reprezintă prețul primit din vânzarea acțiunilor pe care le deținea la bancă. Această sumă a fost recepționată de la bancă (Victoriabank) prin transfer. După ce a primit banii, soția sa i-a transferat mamei sale. Potrivit subiectului, banii au fost transferați soacrei sale pentru a plăti o datorie mai veche. 

Explicațiile lui Gribincea au clarificat scopul și legătura acestor tranzacții și, prin urmare, au înlăturat dubiile. ƒ Neachitarea impozitelor de soția subiectului 

Potrivit declarației anuale pentru anul 2021 depusă la Comisie, Gribincea a menționat că soția sa a primit de la Centrul Național pentru Instanțele de Stat, Williamsburg, 6.514 USD (aprox. 114.381 MDL), cu titlu de plăți salariale. Comisia a constatat că acest venit nu a fost indicat în declarațiile depuse la Serviciul Fiscal de Stat. 

După cum rezultă din practica sa anterioară, Comisia poate lua în considerare neregulile fiscale comise de soțul/soția unui subiect. În cazurile în care se constată aspecte legate de nereguli fiscale, Comisia stabilește dacă acestea depășesc pragurile prevăzute de articolul 11 alineatul (3) din Legea nr. 65/2023. În cazul unei astfel de constatări, Comisia analizează, în continuare, dacă problemele care apar în legătură cu soțul/soția îi pot fi imputabile subiectului. 

Fiind întrebat despre acest fapt, Gribincea a fost de acord cu constatările Comisiei și a declarat că soția sa a omis în mod neintenționat să indice suma în discuție în declarația sa fiscală din 2021. Ca urmare a acestei înștiințări, declarația fiscală a soției fost corectată, iar impozitul pe venit a fost achitat. În acest sens, subiectul a anexat o chitanță de confirmare a plății. 

Neachitarea impozitului pe venit în cauză nu ar fi depășit pragul în conformitate cu articolul 11 alin. (3) lit. b) din Legea nr.65/2023. În orice caz, Comisia nu a identificat vreun motiv pentru care neplata impozitului i-ar fi imputabilă subiectului. ƒ Potențiala diferență dintre avere, cheltuieli şi venituri (avere inexplicabilă) în 2020 și 2022.

Comisia a obținut informații care identifică sursele de venit ale gospodăriei subiectului. În general, veniturile au provenit din activitatea subiectului de avocat și din proiectele desfășurate în cadrul diferitor organizații neguvernamentale în perioada anilor 2011-2022. Anii 2020 și 2022 au fost singurii ani în care Comisia a calculat un flux financiar negativ pentru gospodăria subiectului (i.e. -112.164 MDL pentru anul 2020 și - 355.065 MDL pentru anul 2022). 

Fiindu-i solicitate explicații cu privire la dezechilibrul identificat, referitor la anul 2020, Gribincea a afirmat că, Comisia a calculat de două ori unele cheltuieli efectuate de gospodăria sa. De exemplu, Comisia a calculat -35.000 MDL pentru o vacanță în Ucraina și -74.000 MDL cu titlu de cheltuieli pentru șederea soției subiectului în Regatul Unit. Totuși, sumele în discuție au fost plătite din conturile bancare deținute de el și de soția sa, fiind deja atribuite la fluxul financiar de ieșire pentru 2020 în conformitate cu metodologia Comisiei de calcul a cheltuielilor cu amănuntul. 

În 2020, Gribincea a achiziționat un vehicul și în declarația sa pentru cinci ani a menționat că valoarea acestuia o constituie 41.500 EUR. Totuși, potrivit subiectului, vehiculul a fost cumpărat la licitație și era accidentat. Valoarea declarată include, de asemenea, costurile pieselor de schimb cumpărate online și serviciile de verificare. La fel ca și în cazul cheltuielilor menționate mai sus, plățile pentru piesele de schimb și servicii au fost efectuate din aceleași conturi bancare și au fost deja atribuite la fluxul financiar de ieșire pentru 2020 în conformitate cu metodologia Comisiei de calcul a cheltuielilor cu amănuntul. 

Vladislav Gribincea a prezentat argumente similare pentru anul 2022. În acel an, el a achiziționat un alt vehicul, în condiții similare de cumpărare a vehiculului din 2020. Din nou, potrivit subiectului, valoarea declarată a vehiculului include costurile pieselor de schimb cumpărate online, serviciile de verificare și cheltuielile de import. Bunurile și serviciile au fost achitate din conturile bancare deținute de el și de soția sa și au fost deja atribuite la fluxul financiar de ieșire pentru 2022 în conformitate cu metodologia Comisiei de calcul a cheltuielilor cu amănuntul. 

O dublare similară a cheltuielilor a avut loc și în ceea ce privește plățile pentru taxele de școlarizare și cheltuielile de călătorie. 

Având în vedere aceste explicații, Comisia a revizuit ulterior plățile efectuate din conturile bancare ale lui Gribincea și ale soției acestuia și a constatat că argumentele prezentate sunt întemeiate. Comisia și-a corectat calculele și a constatat că fluxul financiar de intrare depășește fluxul de numerar de ieșire. Prin urmare, potențiala problemă a averii inexplicabile a fost soluționată. ƒ Retrageri de sume mari în numerar 

Totodată, Comisia a constatat că subiectul a retras sume mari în numerar dintr-un cont bancar deținut la Victoriabank (750.228 MDL în 2014; 522.800 MDL în 2015; 368.000 MDL în 2016; 291.000 MDL în 2017; 35.000 MDL în 2019 și 485.000 MDL în 2020). 

Fiindu-i solicitate detalii referitoare la acest fapt, Gribincea a afirmat că, în 2014, a primit 540.000 MDL cu titlu de despăgubire acordată de CtEDO în cauza Uncu și alții v. Republica Moldova (dec.), 26 noiembrie 2013. El a reprezentat reclamanții. Potrivit lui, despăgubirea i-a fost transferată, iar el a extras banii și i-a repartizat fiecărui reclamant. De asemenea, o situație similară a avut loc în 2015, când, după cum a afirmat Gribincea, a primit despăgubirea acordată de CtEDO pentru clientul său în cauza Urechean și Pavlicenco v. Republica Moldova, 20 aprilie 2015. Subiectul a susținut că reclamantul i-a cerut să primească despăgubirea prin transfer în contul său personal. Subiectul a anexat confirmări referitoare la efectuarea plăților de la Ministerul Finanțelor. 

Comisia a observat că, potrivit Ghidului practic cu privire la procedura de executare a hotărârilor și deciziilor emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, elaborat de Direcția generală Agent Guvernamental, despăgubirea poate fi plătită unei alte persoane desemnată de beneficiar pe baza unei procuri. De asemenea, în cazul în care reclamantul este reprezentat de un avocat, de obicei, despăgubirea este achitată acestuia din urmă, pe baza unei procuri oferite de către reclamant în acest scop1. 

Totodată, Gribincea a menționat că alte sume retrase în perioada relevantă își au originea în economiile sale din salarii, onorariile avocațiale și plățile primite din darea în chirie a imobilului. Subiectul a explicat că banii au fost retrași pentru a-i păstra în numerar din motive de securitate. O parte din aceste sume au fost convertiți în USD și EUR. O parte din bani au fost depuși din nou în conturi bancare. 

De asemenea, Comisia a reținut că în perioada de evaluare, Gribincea a retras sume mari de numerar prin intermediul bancomatelor. Subiectul a declarat că banii au aceeași origine ca numerarul extras la ghișeul băncii (i.e., economii salariale, onorarii avocațiale și plăți primite din darea în chirie a imobilului). Potrivit subiectului, o mare parte a sumelor retrase între 2012 și 2015 au fost folosite pentru rambursarea creditului ipotecar pentru achiziționarea unui imobil. El a mai explicat că, din motive de securitate, șia păstrat o parte din bani în numerar și că, în 2020-2022, a fost reticent în ași păstra economiile în bănci din cauza dificultăților economice provocate de pandemie și de războiul din Ucraina. 

Având în vedere informațiile acumulate, explicațiile și documentele prezentate de subiect, Comisia nu a constatat nicio încălcare a criteriilor de integritate. Din informațiile deținute de Comisie, în perioada evaluării, familia subiectului a avut venituri nete de aproximativ 15 milioane MDL, aceste venituri fiind suficiente ca să justifice originea mijloacelor retrase în numerar. ƒ Condițiile de achiziție a unor terenuri 

Potrivit informațiilor din e-cadastru, Gribincea și soția sa sunt proprietarii mai multe terenuri din Cojușna, raionul Strășeni. Unele terenuri sunt agricole, altele sunt destinate pentru construcții. În declarația depusă la Comisie, subiectul a menționat că aceste terenuri au fost achiziționate în 2006, pentru 20.000 EUR. Deși, pe baza informațiilor din e-cadastru, terenurile au fost achiziționate pe baza unui contract de vânzare-cumpărare în 2017. 

Fiindu-i solicitat să explice această inconsecvență, Gribincea a notat că, în 2006, a cumpărat un teren agricol în Cojușna. Terenul era situat între alte terenuri agricole aflate în coproprietatea altor două persoane. În 2010, aceste persoane au vrut să-și divizeze terenurile. Terenul deținut de subiect ar fi împiedicat realizarea acestui proces. În rezultat, persoanele în discuție i-au oferit un teren agricol mai mare în schimbul celui pe care îl deținea. Subiectul a acceptat oferta. 

Ulterior, în 2012, în urma unei înțelegeri cu scopul de a facilita procesul de schimbare a destinației terenului (din agricol în teren pentru construcții), a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu proprietarul terenului adiacent și i-a transferat acestuia proprietatea terenului. Proprietarul terenului vecin a semnat o recipisă prin care și-a asumat obligația să restituie terenul după ce-i schimbă destinația. Subiectul a prezentat recipisa. În 2017, proprietarul terenului vecin i-a restituit terenul prin intermediul altui contract de vânzare-cumpărare. 

Explicațiile și documentele oferite de Gribincea au clarificat inconsecvențele identificate inițial de Comisie. 

Din aceste motive, Comisia nu a constatat niciun fapt, așa cum prevede articolul 11 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 65/2023, care să ridice dubii referitoare la integritatea etică și financiară a subiectului. VI. Concluzia 

Pe baza informațiilor obținute și a celor prezentate de subiect, Comisia propune ca dl Vladislav Gribincea să promoveze evaluarea externă efectuată în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 11 din Legea nr. 65/2023”, se menționează în raportul Comisiei Vetting.  

Vedeți, mai jos, raportul integral.

Potrivit unor bloggeri, soacra lui Vladislav Gribincea a fost contabil șef în cadrul ueni bănci comerciale, tot ea fiind și soacra ex-ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, despre care o deputată BCS spunea că ar fi realizat o tranzacție dubioasă, de pe urma căreia instituția bancară în care activa în calitate de contabilă-șefă a primit 2,45 miliarde de lei din garanțiile de stat.

Vladislav Gribincea crede că hotărârea  Consiliului Superior al Magistraturii, prin care dosarul său a fost „declarat inadmisibil, din cauza neprezentării în termen a certificatului medical privind starea sănătății și a două referințe de la persoane notorii” este o neînțelegere. Mai mult ca atât, el susține că „nu s-a înscris în acest concurs și a trecut vettingul pentru a nu se conforma unor formalități ușor de îndeplinit și cere CSM să își revizuiască hotărârea”.

Vladislav Gribincea ratează fotoliul de judecător la Curtea Supremă de Justiție, după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a declarat inadmisibil dosarul pentru suplinirea funcțiilor vacante de magistrat la CSJ.

Fostul premier Ion Chicu a făcut o postare pamflet, după ce Vladislav Gribincea a comentat hotărârea CSM, care i-a declarat dosarul său pentru funcția de judecător CSJ drept inadmisibil, „din cauza neprezentării în termen a certificatului medical privind starea sănătății și a două referințe de la persoane notorii”. „Salvați justiția de "reforme" - dați analfabetului ăsta măcar o funcție, măcar de portar la Procuratură!”, a scris Chicu.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a întrunit pe data de 16 mai, în ședință. Până la pauza de masă, plenul Consiliului a declarat admisibile dosarele candidaților Viorica Puică, Stella Bleșceaga, Aurelia Cazacliu, Diana Stănilă și Stela Procopciuc pentru ocuparea funcției de judecător al CSJ și a aprobat raportul de evaluare externă a lui Vladislav Gribincea.

Pe data de 16 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat rezultatele evaluării de către Comisia de evaluare a candidatului la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, Vladislav Gribincea și a aprobat raportul de evaluare externă a acestuia.

Avocatul Vladislav Gribincea, candidat la funcția de judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție, a fost audiat public, pe 26 martie curent, în cadrul Comisiei Vetiing, după ce aceasta l-a notificat despre dubiile sale cu privire la integritatea lui. De la audieri a fost recuzat Andrei Bivol, vicepreședinte al comisie și membru al acesteia, având o experiență de mai mult de 10 ani în avocatură. Audierea a durat 11 minute.

În august 2022, Vladislav Gribincea anunța că renunță la șefia CRJM, după 12 ani de președinție. Potrivit instituției, Gribincea a exercitat deja trei mandate consecutive și nu intenționa să candideze pentru exercitarea unui nou mandat. „Vrei să-mi iei locul și să fii șeful meu? Acum e ocazia perfectă!”, a scris atunci Gribincea.

---