La 8 aprilie 2024, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova era de 2 409,2 mii persoane, în scădere cu 380,0 mii persoane (sau -13,6%) față de recensământul din 2014. 

Ponderea populației urbane a crescut la 46,4%, iar municipiul Chișinău concentrează aproape 30% din populația țării, în creștere de la 22,1% în 2014.

Capitala, tot mai mare, țara tot mai mică

Cifrele arată o migrație continuă spre orașe. Ponderea populației urbane a crescut la 46,4% față de 38,5% în 2014, iar municipiul Chișinău concentrează acum 29,9% din totalul populației — o creștere de aproape 8 puncte procentuale în ultimul deceniu. În schimb, multe raioane rurale au pierdut peste un sfert din populație.

Regiuni care pierd, regiuni care câștigă

Singura zonă unde populația a crescut semnificativ este municipiul Chișinău, cu un plus de 16,8%. În restul țării, scăderile sunt dramatice: raioanele Ocnița, Leova și Briceni au pierdut aproape 30% dintre locuitori, iar în total 28 de raioane au înregistrat o scădere de peste 20%.

Țara rămâne predominant rurală

Deși urbanizarea este în creștere, Moldova rămâne una dintre cele mai rurale țări din Europa: 53,6% din populație trăiește la sat.

Femeile predomină

Structura pe sexe arată că femeile reprezintă 52,8% din populație, iar bărbații — 47,2%.

Cele mai populate localități

•  Municipiul Chișinău: 720,1 mii locuitori
•  Municipiul Bălți: 94,5 mii locuitori
•  Cele mai mari raioane: Orhei (79,2 mii), Ungheni (75,8 mii), Ialoveni (74,5 mii)
•  Cele mai mici raioane: Basarabeasca (14,9 mii), Dubăsari (21,8 mii)

Densitatea populației scade

La nivel național, densitatea populației a scăzut de la 92,1 locuitori/km² în 2014 la 79,5 locuitori/km² în 2024. Excepția este municipiul Chișinău, unde densitatea a crescut cu 17,6%, ajungând la 1260 locuitori/km².

La 30 ianuarie, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024. Potrivit acestora, populația Moldovei a scăzut de la aproape 2,8 milioane la 2,4 milioane de locuitori.

Totodată, ponderea persoanelor vârstnice a crescut. Astfel, conform datelor preliminare ale Recesământului, 18,2% din populație are vârsta de 65 de ani sau mai mult, comparativ cu 11,3% în 2014.

Pe 8 aprilie 2024 a luat start Recensământul Populației și Locuințelor 2024, care a durat până pe 7 iulie, cetățenii fiind obligați să răspundă la întrebările recenzorilor, în caz contrar, urmând să fie sancționați cu amenzi de până la 2500 de lei, potrivit Biroului Național de Statistică. 

Unele dintre întrebările din Recensământ, însă, au provocat anumite confuzii. Spre exemplu, întrebarea „care este numărul de copii născuți-vii la data de 8 aprilie 2024?”

Alte întrebări din cadrul chestionarului prezentat cetățenilor în cadrul recensământului populației și locuințelor au provocat nedumerire și indignare în rândurile internauților, dar și critici din partea unor politicieni. În context, fostul premier, Ion Chicu, a sugerat „mai marilor pe Recensământ să vină urgent cu explicații, privind sensul și relevanța unor întrebări incluse în chestionar”.

Premierul Dorin Recean s-a arătat indignat pe zarva făcută pe rețelele de socializare, privind întrebările de la Recensământ. „Avem mai mulți experți, peste noapte. Întrebările au fost bine formulate, ca să putem pune la dispoziția autorităților și mediului de afaceri informațiile care sunt necesare”, a notat prim-ministrul.

Potrivit Biroului Național de Statistică, recensământul a fost finanțat din bugetul de stat al Republicii Moldova, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA, care oferă BNS suport tehnic și financiar în cadrul proiectului „Sprijin pentru Biroul Național de Statistică în desfășurarea Recensământului populației și locuințelor din 2024” în perioada de pregătire și desfășurare a RPL. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de euro, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA.

---