„Revizuirea întemeiată pe o hotărâre CtEDO a fost respinsă deoarece regula restabilirii situației anterioare încălcării nu este absolută, iar aplicarea acesteia trebuie realizată în măsura în care acest lucru este posibil, când remedierea încălcării constatate nu reprezintă o sarcină excesivă în raport cu celelalte interese concurente”, se menționează în decizia CSJ.

Decizia a fost aprobată de completul condus de Ion Malanciuc, format din judecătorii Lilia Roic-Botezatu, Oxana Parfeni, Ghenadie Eremciuc, Stella Bleșceaga.

Motivarea instanței:

Hotărârea CtEDO a devenit definitivă la 31 ianuarie 2023. Cererea de revizuire a fost depusă la 20 iunie 2023, înainte de expirarea termenului de un an de la data la care hotărârea CtEDO a devenit definitivă. Astfel, cererea de revizuire a fost depusă în termen.

După depunerea cererii de revizuire, legislația cu privire la revizuirea cauzelor penale a fost modificată. În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Codul de procedură penală, procedura de judecare și adoptare a actului de dispoziție trebuie să se conformeze legii procesuale penale în vigoare la momentul emiterii acestuia. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție va aplica legislația procesuală în vigoare la data examinării cererii de revizuire.

Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 alin. (3) p. 6) Cod de procedură penală. Pentru ca o asemenea cerere de revizuire să fie admisibilă în baza unei hotărâri CtEDO trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative: a) existența unei hotărâri definitive a CtEDO; b) constatarea în hotărârea CtEDO a unei încălcări a drepturilor sau libertăților fundamentale ale participantului la proces; c) încălcarea constatată de CtEDO poate fi remediată prin revizuirea hotărârii atacate.

Părțile nu contestă întrunirea primelor două condiții din paragraful precedent, iar completul este de acord că aceste două condiții sunt întrunite. Poziția lor diferă în ceea ce privește întrunirea ultimei condiții. Completul trebuie să decidă dacă încălcarea constatată de CtEDO în hotărârea Filat v. Moldova poate fi remediată prin revizuirea hotărârii.

La 31 ianuarie 2023, CtEDO a pronunțat o hotărâre în care a constatat încălcarea dreptului lui Vladimir Filat garantat de articolul 6 § 1 CEDO, sub aspectul lipsei publicității procesului. În § 10 din hotărâre, CtEDO a menționat că instanțele naționale nu au justificat în mod suficient examinarea întregului proces în ședință închisă în instanța de fond și de apel. Curtea a subliniat că instanțele naționale ar fi trebuit să limiteze excluderea publicului de la proces doar în măsura strict necesară pentru protejarea intereselor justiției. În loc să aplice o excludere generală a publicului, ar fi fost posibil să fie limitate efectele acestei măsuri doar la informațiile sau mărturiile care puteau afecta desfășurarea procesului. În § 13 din hotărâre, CtEDO a considerat că nu este necesară examinarea separată a pretenției privind pretinsa imposibilitate de a obține audierea martorilor apărării. Din partea introductivă a hotărârii rezultă că reclamantul a formulat în cererea depusă la CtEDO și alte pretenții cu privire la echitatea procesului, însă acestea nu au fost comunicate Guvernului, fiind considerate inadmisibile.

Apărarea susține că neaudierea martorilor a fost absorbită de constatarea încălcării publicității procesului, implicit CtEDO constatând o problemă și în acest sens. De asemenea, ea consideră că încălcarea publicității mereu ar trebui să ducă la redeschiderea procesului, deoarece el constituie un temei de nulitate absolută.

Completul notează că art. 458 alin. (3) p. 6) Cod de procedură penală urmează a fi interpretat prin prisma obligației statelor de a se conforma hotărârilor CtEDO. Conform art. 46 CEDO, statul pârât are obligația de a plăti despăgubirile acordate de CtEDO, și, la cererea reclamantului, în anumite condiții, să redeschidă procedurile. Circumstanțele în care este necesară redeschiderea procedurii rezultă din Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei Rec(2000)2.

Rec(2000)2 recomandă redeschiderea procedurilor dacă: „a) decizia națională contestată este în esență contrară Convenției, sau (b) violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate.”

Această cauză să referă la situația a doua din paragraful precedent. Completul subliniază în primul rând, că, spre deosebire de alte cauze în care a constatat o violare a art. 6 CEDO care trezeau dubii privind rezultatul procedurilor (a se vedea hot. Popovici v. Moldova, 2007, § 87; Vetrenko v. Moldova, 2010, § 64), în hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, aceasta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul (hot. CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia nr. (2), 2017, §§ 92-94). Mai mult, într-o cauză examinată de Marea Cameră, în care a fost constatată o violare a art. 6 CEDO datorită modului de constituire a completului curții de apel care a menținut condamnarea, CtEDO a conchis că nu există obligația statului de a redeschide procesul (hot. Guðmundur Andri Ástráðsson v. Islanda, 2020, §§ 312-314).

În al doilea rând, violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat. Completul nu poate accepta argumentarea revizuenților precum că violarea constatată presupune și o încălcare a dreptului de a solicita audierea martorilor. CtEDO nu a constatat o violare în această privință. Violarea constatată de CtEDO se referă la art. 6 § 1 CEDO, iar dreptul de a solicita martori este garantat de 6 § 3 CEDO. Natura violării constatate în hotărârea CtEDO nicidecum nu poate absorbi dreptul de a solicita martori, deoarece dreptul la judecarea într-un mod public este în esență diferit de contradictorialitate procedurii judecătorești. Decizia de a lăsa fără examinare pretenția cu privire la imposibilitatea de a audia martorii apărării nu este clar motivată în hotărârea CtEDO și orice speculații în acest sens nu pot fi puse la baza hotărârii de redeschidere a unui proces penal. Mai mult, din hotărârea CtEDO nu este clar care erau acei martori și în ce măsură declarațiile acestora puteau trezi dubii cu privire la rezultatul procesului penal.

O altă condiție pentru admiterea cererii de revizuire prevăzute de art. 45 alin. (3) pct. 6) Cod de procedură penală este posibilitatea remedierii încălcării constatate de CtEDO prin admiterea revizuirii. Autorii cererii de revizuire au invocat: a) consecințe legate de pedeapsa stabilită și antecedentele penale derivate din aceasta; b) stabilirea obligației de a nu schimba domiciliul fără acordul organului abilitat; c) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și retragerea distincției de stat; d) încetarea de drept a calității de deputat și afectarea reputației sale profesionale; e) aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială a bunurilor.

Aspectele menționate la lit. a), b) și d) nu sunt suficiente pentru redeschiderea procedurii. În orice caz, dezavantajele menționate la lit. a) și b) vor expira în mai puțin de 12 luni.

La 03 decembrie 2019, când a dispus liberarea lui Vladimir Filat din penitenciar înainte de termen, judecătorul Victor Rățoi l-a eliberat pe Vladimir Filat și interdicția aplicată lui Vladimir Filat de a deține funcții publice și de retragerea Ordinului Republicii. În ceea ce privește lit. e), CtEDO nu a constat în hotărârea din 31 ianuarie 2023 încălcarea dreptului de proprietate.

Revizuenții au menționat că cererea de revizuire trebuie admisă și deoarece încălcarea publicității ședinței de judecată constituie un temei de nulitate absolută. Completul respinge acest argument, deoarece în această cauză nu se examinează fondul cauzei, ci întrunirea condițiilor pentru admiterea cererii de revizuire. Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală, iar încălcarea publicității nu se numără printre aceste temeiuri.

Din cele de mai sus, Curtea Supremă de Justiție conchide că nu este prezentă cea de-a treia condiție pentru admiterea cererii de revizuire. Din aceste motive, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI, respinge cererea de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, Viorel Berliba și Tudor Osoianu, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021.

Încheierea este irevocabilă.

Ieri, 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea depusă de fostul prim-ministru, Vlad Filat, prin care a cerut revizuirea dosarului în care a fost condamnat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constata că liderul PLDM a avut parte de un proces inechitabil și a condamnat Moldova pe această cauză.

Procuratura Anticorupție a venit, astăzi, cu detalii despre decizia CSJ, care a respins cererea de revizuire depusă de Vladimir Filat și avocații acestuia, privind desființarea hotărârilor pronunțate în dosarul său penal și rejudecarea cauzei în instanța de fond. „CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”, precizează PA.

„Pronunțarea soluției s-a fǎcut în dulcele stil clasic al Pǎpușarului de Grozești - în secret. De mine și de lume. Așa arǎta Justiția lui Plahotniuc, așa arată și Justiția Maiei Sandu: cu ușile închise, cu ochii dezlegați și cu privirea înfricoșatǎ îndreptatǎ către Stǎpânǎ”, a scris liderul PLDM, după pronunțarea deciziei CSJ.

Vlad Filat a fost reţinut pe data de 15 octombrie 2015, după ce primarul de Orhei Ilan Shor a scris un autodenunţ, în care a afirmat că i-ar fi dat fostului premier mită în valoare de 250 de milioane USD. Filat a fost arestat. Procurorul general de atunci, Corneliu Gurin a solicitat ridicarea imunității lui Vlad Filat. În urma votului, fostul premier a rămas fără imunitate. Vlad Filat a declarat atunci că se aștepta la un asemenea scenariu și a lăsat să se înțeleagă faptul că acesta este orchestrat de către prim-vicepreședintele PD de atunci, Vladimir Plahotniuc.

Vlad Filat a fost învinuit de trafic de influență şi corupere pasivă, iar la 27 iunie 2016 a fost condamnat la nouă ani de închisoare.

Pe data de 9 ianuarie 2019, CtEDO a decis examinarea cererii depuse de Vlad Filat în regim prioritar. Politicianul s-a plâns la CtEDO de încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dar şi de încălcarea dreptului la viaţă privată. După examinare, CtEDO a redus pedeapsa cu 685 de zile, adică un an şi zece luni.

Vlad Filat a fost eliberat înainte de termen, pe 3 decembrie 2019.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis pe 31 ianuarie 2023 o hotărâre în cauza fostului premier Vlad Filat intentată împotriva statului Republica Moldova, prin care a constatat violarea Articolului 6 din Convenție - dreptul la un proces echitabil. În baza acesteia, fostul premier a cerut rejudecarea cauzei în care a fost condamnat.

CSJ a amânat de nenumărate ori pronunțarea deciziei și chiar a schimbat completele de judecată.

Pe data de 20 ianuarie 2024, procurorii au cerut 7 ani de închisoare pentru fostul premier Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în baza unui dosar deschis încă acum 9 ani. „Nu este un dosar nou – este o „creaţie” a procurorilor lui Plahotniuc. Dar Maia Sandu nu s-a sinchisit să apeleze la dosarele şi la oamenii lui Plahotniuc. Important efect să fie și să-mi închidă mie gura”, a anunțat Vlad Filat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Vladimir Filat, în perioada anului 2013, deţinând funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind persoană publică, cunoscând că prin intermediul lui Ion Rusu, cu care era în relaţii de afinitate, deţine mijloace financiare dobândite prin acţiuni de corupţie din BC ,,Banca de Economii” SA în sumă totală de 12 847 902 MDL, a convertit și a transferat mijloacele financiare, prin intermediul companiilor gestionate de către persoana interpusă Ion Rusu, pe contul companiei nerezidente ”GREENBERG QUINLAN ROSNER RESEARCH” LTD în scopul achitării serviciilor de consultanță electorală a campaniei din 2013, prestate în beneficiul PLDM. Filat nu-și recunoaște vinovăția și declară că e un dosar fabricat de Vladimir Plahotniuc.

Sentința urma să fie pronunțată de către magistrați pe data de 29 aprilie 2024. „Acest dosar a fost aruncat în instanța de judecată în 2019, încă în perioada „statului capturat”. Este un dosar evident politic, neprobat în vreun fel”, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova la UNInterviu pentru UNIMEDIA.

Pe data de 7 mai 2024, fostul prim-ministru, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost achitat în dosarul în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

---