Programul este structurat în jurul a cinci priorități - relansarea creșterii economice, accelerarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, construirea unui stat eficient și digitalizat, consolidarea securității și justiției, precum și creșterea calității vieții și a coeziunii sociale.

Prima vizează relansarea creșterii economice prin stimularea investițiilor, sprijinirea antreprenorilor, simplificarea fiscalității și creșterea exporturilor. A doua prioritate este accelerarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul prevede deschiderea tuturor celor șase clustere de negocieri în anul 2026, finalizarea negocierilor și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028, astfel încât țara să fie pregătită pentru aderare până în 2030. 

O altă direcție de acțiune vizează reformarea administrației publice. Programul prevede auditarea instituțiilor publice, reorganizarea structurilor administrative, digitalizarea serviciilor, evaluarea funcționarilor în funcție de performanță și reorganizarea administrativ-teritorială, prin consolidarea autorităților locale și restructurarea nivelului raional.

În domeniul securității și justiției, Guvernul își propune consolidarea capacităților de apărare, combaterea criminalității organizate și a amenințărilor cibernetice, protejarea proceselor electorale și continuarea reformei justiției. 

Cea de-a cincea prioritate este creșterea calității vieții și consolidarea coeziunii sociale. 

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a făcut publică lista miniștrilor cu care se va prezenta marți în Parlament pentru a solicita votul de încredere. Din echipa propusă fac parte 16 miniștri, dintre care 12 își păstrează funcțiile din fostul Executiv, iar patru sunt nume noi.

Pe 11 iulie, Maia Sandu l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat pentru funcția de prim-ministru.

Imediat după desemnare, Vasile Tofan a declarat că vede acest pas drept „o mare responsabilitate și nu o linie în CV”. Marți, 21 iulie,  Guvernul Tofan va merge în Parlament pentru a cere deputaților votul de încredere.

Totodată, Tofan a comentat zvonurile precum că ar fi finul de cununie al lui Vaja Jhashi, președintele celui mai mare holding agroindustrial din Republica Moldova: „Trebuie să facem distincția între critici și falsuri, atacuri”.   

Întrebat cum vede actuala structură a Guvernului și dacă intenționează să aducă oameni noi în echipa guvernamentală, Tofan a răspuns. „Vom avea săptămâna viitoare discuții foarte importante și în baza lor vom hotărâ formula Guvernului și cine vor fi membrii echipei Guvernului. Dar da, veți vedea și fețe noi”.

Vasile Tofan mărturisește că a avut discuții în familie, înainte să accepte propunerea PAS de a prelua șefia Guvernului de la Chișinău. „Am un copil care are trei săptămâni. Soția mea nu-i fericită deloc cu decizia pe care am luat-o”, a precizat acesta.

La 10 iulie, speakerul Igor Grosu a anunțat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe investitorul Vasile Tofan la funcția de premier, la consultările cu președinta Maia Sandu. 

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a comentat desemnarea lui Vasile Tofan de către PAS în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, după demisia lui Alexandru Munteanu. „Recean alias "Хoлодный" este azi marele câștigător. Maia Sandu a cedat presiunilor, reforme nu vor urma, schemele vor continua. Cei care au de pierdut sunt moldovenii care așteaptă schimbări și creștere economică”, a punctat deputatul din opoziție. 

Și liderul PSRM, Igor Dodon, a comentat anunțul Partidului Acțiune și Solidaritate privind desemnarea lui Vasile Tofan în calitate de premier. „Următorul prim-ministru are de ales: va sluji poporului moldovenesc sau va sluji partidului PAS. Să nu uite că PAS și Maia Sandu trec, dar țara și memoria colectivă rămân”, a menționat fostul șef de stat.

La rândul său, Vasile Tofan a venit cu primul mesaj după ce a fost propus de PAS pentru funcția de prim-ministru. Acesta a precizat că își asumă „responsabilitatea de a conduce  Guvernul într-o perioadă importantă pentru parcursul european al țării” și a promis să „depună toate eforturile pentru realizarea obiectivelor stabilite”. „Sunt onorat să mă alătur echipei”, a scris Tofan.

Pe 10 iulie, reprezentanții Partidului „Democrația Acasă”, în frunte cu liderul formațiunii, au mers de dimineață la Președinție pentru consultările cu pșefa statului.. Vasile Costiuc a adus o farfurie cu o plăcintă, „pentru Maia Sandu”, care anterior a comparat bugetul cu o plăcintă.

În dimineața lui 3 iulie 2026, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia, după o serie de scandaluri care au zguduit guvernarea în ultima perioadă.

În ajun, șefa statului Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu ar fi purtat discuții aprinse în cadrul unei ședințe cu ușile închise la Președinție, convocată la o oră târzire.

Președinta Maia Sandu a ieșit cu declarații, la scurt timp după ce Guvernul Munteanu a picat, și a spus că va lansa consultații pentru desemnarea unui nou premier în zilele următoare. 

Una dintre candidaturile vehiculate la funcția de prim-ministru a fost cea a ministrului Educației, Dan Perciun. În acest context, ultimul a venit cu o reacție.

Totodată, președinta Maia Sandu a precizat că singura obiecție exprimată de Alexandru Munteanu în discuții a ținut de „relația sa interpersonală” cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

În același timp, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a confirmat că a avut o discuție tensionată, marți, cu premierul Alexandru Munteanu, în cadrul unor consultări pe tema politicii bugetar-fiscale.

Sociologul Doru Petruți a venit și el cu o reacție după plecarea lui Alexandru Munteanu din funcția de premier, afirmând că ultimul „are datoria să explice cetățenilor ce s-a întâmplat”.

Președinta Maia Sandu a semnat, pe 7 iulie, decretul prin care ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a fost numit premier interimar. Decizia vine după ce Alexandru Munteanu a refuzat să asigure interimatul funcției.

---