„Putem constata, deja fără rezerve, că guvernarea PAS acționează ca o grupare criminală, iar în acest caz nu mai este suficientă răspunderea politică, ci și conform prevederilor Codului penal”, scrie Renato Usatîi într-o postare pe Telegram.

Președintele Partidului Nostru a explicat punctual cum PAS a uzurpat puterea în stat:

„Când un partid aflat la putere se apucă să substituie justiția, peste capul procuraturilor și instanțelor de judecată;

Când un partid aflat la putere preia sarcinile de a gestiona procesele electorale, peste capul Comisiei Electorale Centrale și al altor instituții de resort;

Când un partid aflat la guvernare își atribuie roluri de control asupra spațiului mediatic, peste capul instituțiilor care coordonează activitatea audiovizualului și a presei în general;

Când un partid aflat la guvernare decide, cu de la sine putere, cum să cheltuiască banii publici, în secret și peste capul Parlamentului și a altor structuri de control, înseamnă că acest partid a uzurpat puterea de stat și o exercită în nume propriu”.

Conform Codului Penal al Republicii Moldova, articolul 339, alineatul 1, acțiunile comise în scopul uzurpării sau menținerii forțate a puterii în stat se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani, se menționează într-un comunciat la partidului.

O scrisoare semnată pe 5 aprilie 2025 de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care ar demonstra „legăturile primejdioase dintre politic și justiția reformată”, a fost făcută publică de avocata Cristina Ciubotaru în cadrul ședinței CSM, în contextul cererii de recuzare împotriva membrului Consiliului, Ion Guzun. Dragalin a dezvăluit cum a fost contactată pe aplicația Signal de Ion Guzun, dar și că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut liste cu „procurori pe care ea îi consideră integri și care ar trebui să promoveze Vetting-ul”.

Președinția a venit cu o reacție la „scrisoarea” semnată de fosta șefă a PA. „Este regretabil faptul că fosta procuroare-șefă face acuzații false cu privire la discuțiile pe care le-a avut” cu Maia Sandu, a precizat șeful Cabinetului președintei Republicii Moldova, Adrian Băluțel.

Și membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, a venit cu o reacție la scrisoarea semnată de Veronica Dragalin: „Este regretabil când declarațiile personale, motivate de nemulțumiri legate de pierderea unei funcții de demnitate publică, sunt prezentate în public drept verdicte asupra unei întregi reforme”.

La 1 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting: Gîrbu Anatolie, Popil Angela, Cupcea Veronica, Sorbalo Stanislav, Caisin Valentin, Chirtoacă Ion, Codreanu Vitalie, Stratan Vitalie, Holban Vladislav, Paniș Alexei, Victor Sandu, Șova Nicolae. Potrivit hotărârii instanței, aceștia urmau să fie reevaluați de Comisie.

Deciziile au fost luate de completul de judecători al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din Tamara Chișca-Doneva, președintă a ședinței, Mariana Pitic și Ion Guzun, care s-a expus pe contestațiile candidaților împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

Președinta de atunci a Comisiei juridice numiri şi imunităţi din Parlament, Olesea Stamate, a criticat dur decizia CSJ, care a admis contestațiile: „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară. Nu s-a examinat temeinic, să se vadă dacă intr-adevăr unele merită a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul „după noi și potopul”, a menționat Stamate.

Și premierul Dorin Recean a venit cu o atenționare către judecătorii CSJ, care au pronunțat hotărârea privind anularea unor decizii ale Comisiei Pre-vetting. „Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că, nu ne-ați surprins. Veți răspunde conform legislației”, a declarat Recean.

De cealaltă parte, fostul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi a calificat deciziile CSJ drept un „nou eșec răsunător al guvernării”. „Este tot mai consolidată opinia în societate că scopul așa-zisei reforme a PAS a fost de a prelua controlul asupra sistemului judecătoresc”, a menționat juristul.

La începutul lunii septembrie 2023, Comisia Pre-Vetting anunța că reia evaluarea a 21 de candidați la funcții în CSM și CSP, după ce Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile acestora, prin deciziile emise pe 1 august 2023.

Procedura disciplinară în privința judecătorilor în demisie Mariana Ursachi (Pitic), Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție, pentru deciziile prin care au anulat hotărârile Comisiei Pre-Vetting, care refuzau promovarea a 21 de judecători în funcții de conducere, a fost reluată, ca urmare a deciziei din 21 ianurie 2025 a plenului CSM.