„Partea apărării a aflat că Stela Bleșceaga, fiind judecător în Judecătoria Chișinău, oficiul Buiucani, nu știu din ce considerente a fost invitată la ședința Consiliului Suprem de Securitate, la care s-au discutat probleme de ordin juridic în ceea ce privește reforma justiției, lupta cu corupția și în situația respectivă constatăm implicarea executivului, președintele face parte din puterea executivă în activitatea instanțelor de judecată. Recent, după ședința CSS, au fost emise mai multe acte juridice, care o proivesc inclusiv pe Stela Bleșceaga, inclusiv formarea unor complete specializate la examinarea cayuzelor penale, care deja nu mai există, sunt alte complete care examinează cauzele emise instanțelor de judecată de Procuratura Anticorupție. Noi constatăm că imediat după acea ședință a CSS a avut loc o ședință a CSM și imediat după acea ședință, Stela Bleșceaga a fost promovată în funcția de judecător la CSJ”, a declarat avocatul lui Igor Dodon, Ion Vîzdoagă.

„Dacă-mi permiteți o chestie, doamna Bleșceaga a intervenit în acest proces pe 27 septembrie 2024. Pe 8 noiembrie 2024 dvs ați formulat o cerere de recuzare, care a fost respinsă. Acest aspect noi nu mai putem să-l examinăm procesual. Noi ne referim doar la aspectele menționate în cererea de recuzare”, l-a întrerupt judecătorul CSJ Vladislav Gribincea.

„Onorată instanță, dvs nu-mi permiteți să-mi termin gândul”, a menționat avocatul.

„Dar avem o întrebare, până a vă finisa gândul. Conform art. 34, al. 2 din Codul de procedură penală, se menționează că toate temeiurile de incompatibilitate a judecătorului nu vor fi invocate concomitent sub sancțiunea recăderii. Înscrisul pe care dvs îl băgați în recuzarea de astăzi datează din martie 2024. Recuzarea anterioară a doamnei Bleșceaga a fost invocată pe 18 noiembrie 2024. Rog să ne explicațid e ce noi astăzi suntem competenți să mai examinăm o dată cererea de recuzare a doamnei Bleșceaga bazate pe circumstanțe care au avut loc până la recuzarea dvs anterioară. De ce nu ați invocat acest argument în recuzarea din 18 noiembrie 2024?”, a continuat Gribincea.

„Poziția părții apărării privind subiectivismul judecătoarei Stela Bleșceaga a reieșit din ultimele două ședințe. Întrebările formulate de aceatsa față de martorii părții apărării ne dau dovada despre o poziție subiectivă îm ceea ce privește administrarea probatoriului de către părți în proces”, a răspuns Vîzdoagă.

Avocatul a cerut și recuzarea judecătorului Ion Malanciuc, invocând același motiv: „A dat dovadă de subiectivitate”.

Procurorul care reprezintă acuzarea și-a prezentat și el poziția: „Cu referire la ceea ce se întâmplă în proces, acuzarea nu va fi de acord categoric. Considerăm că instanța  a dat dovadă de fiecare dată de obiectivitate și perseverență atât față de partea apărării, cât și de partea apărării. De mai multe ori, instanța de mai multe ori a acceptat obiecțiile părții apărării referitor la întrebările pe care le-am formulat noi, acuzarea decât viceversa”.

Pe 28 ianuarie a avut loc ședința precedentă a CSJ pe dosarul „finanțării ilegale” a PSRM. În dosarul în care este vizat actualul lider al formațiunii și fostul șef de stat, Igor Dodon, a fost audiat fostul director adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Petru Corduneanu. Întrebat dacă  „au fost donații de la Plahotniuc în adresa PSRM?”, Corduneanu a răspuns: „Ce fel de bani? Era dușmănie, toți știau că se filmează”.

La 6 decembrie 2024, în dosarul în care este vizat actualul lider al PSRM și fostul șef de stat, Igor Dodon, a fost audiat ca martor politicianul Andrei Năstase.

În august 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că Petru Iarmaliuc, procurorul care instrumenta dosarul lui Igor Dodon, nu mai lucrează în cadrul instituției. Potrivit PA, decizia a fost luată după ce Parlamentul a votat legea pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor). Astfel, noua lege a modificat procedura de delegare a procurorilor în procuraturile specializate și anume, procurorii delegați sunt obligați să întrunească condițiile pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura Anticorupție, inclusiv minimum 4 ani de activitate.

Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai 2022, de ziua Maiei Sandu, pentru 72 de ore, pe 4 dosare penale, printre care trădare de patrie, corupție sau îmbogățire ilegală.

Pe 26 mai, judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu pe Igor Dodon pentru 30 de zile, deși procurorii au cerut menținerea fostului președinte după gratii. Cumnatul lui Dodon, bănuit în dosarul de îmbogățire ilicită, drept complice, a fost trimis pentru o lună în Penitenciarul 13.

Igor Dodon a respins toate acuzațiile care i s-au adus și a declarat că poate proba fiecare sumă de bani care a fost ridicată de procurori din casa sa, acestea fiind legal acumulate din salariu.

Procurorii în comun cu CNA și SIS au descins pe 24 mai, de ziua Maiei Sandu, cu percheziții la domiciliul fostului șef de stat, Igor Dodon, fiind suspectat pe mai multe capete de acuzare.

„Un show de doi bani cu învinuiri grave și neprobate. Atunci când o guvernare nu e în stare să conducă țara, luptă cu opoziția, un cadou de ziua Maiei Sandu”, a comentat Vlad Batrîncea.

Kremlinul s-a arătat îngrijorat de situația ce-l vizează pe fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, care este „un susținător al relațiilor de prietenie cu Rusia”.

---