„La 31 iulie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură legea nr. 200, pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor). Noua lege a modificat procedura de delegare a procurorilor în procuraturile specializate și anume, procurorii delegați sunt obligați să întrunească condițiile pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura Anticorupție, inclusiv minimum 4 ani de activitate. La momentul când a intrat în vigoare această modificare, în Procuratura Anticorupție activau zece procurori delegați din alte procuraturi, dintre care doi procurori au peste 3 ani dar mai puțin de 4 ani de activitate, inclusiv Petru Iarmaliuc. Din aceste considerente, după consultare cu Procurorul-Șef Anticorupție, Procurorul General a sistat delegarea acestor procurori care nu întrunesc noile condiții legislative.

Procuratura Anticorupție va asigura desemnarea altor procurori să acopere responsabilitățile pe dosarele care erau în gestiunea acestor procurori. Dar această modificare legislativă îngreunează activitatea Procuraturii Anticorupție, care mereu s-a bazat pe efortul și munca depusă de tineri procurori delegați din alte procuraturi care nu au 4 ani de activate, dar care deseori sunt numiți în funcție prin concurs după o perioadă de delegare în care obțin experiența și pregătirea pentru funcția de procuror anticorupție. Cei cinci procurori anticorupție numiți în funcție toamna trecută după concurs au fost toți tineri procurori delegați la Procuratura Anticorupție din alte procuraturi.

O soluție pentru a mări numărul de candidați care întrunesc condițiile să devină parte din echipa Procuraturii Anticorupție pe funcție sau prin delegare ar fi să modificăm legea cu privire la procuratură să permitem procurori cu o vechime de 3 ani să candideze la aceste funcții (Legea nr. 3/2016, art. 20 alin. (4)). Dacă ne dorim o Procuratură Anticorupție reformată cu o reputație și energie nouă, trebuie să promovăm mecanisme de a construi această instituție”, menționează PA.

Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai 2022, de ziua Maiei Sandu, pentru 72 de ore, pe 4 dosare penale, printre care trădare de patrie, corupție sau îmbogățire ilegală.

Pe 26 mai, judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu pe Igor Dodon pentru 30 de zile, deși procurorii au cerut menținerea fostului președinte după gratii. Comnatul lui Dodon, bănuit în dosarul de îmbogățire ilicită, drept complice, a fost trimis pentru o lună în Penitenciarul 13.

Igor Dodon a respins toate acuzațiile care i s-au adus și a declarat că poate proba fiecare sumă de bani care a fost ridicată de procurori din casa sa, acestea fiind legal acumulate din salariu.

Procurorii în comun cu CNA și SIS au descins pe 24 mai, de ziua Maiei Sandu, cu percheziții la domiciliul fostului șef de stat, Igor Dodon, fiind suspectat pe mai multe capete de acuzare.

„Un show de doi bani cu învinuiri grave și neprobate. Atunci când o guvernare nu e în stare să conducă țara, luptă cu opoziția, un cadou de ziua Maiei Sandu”, a comentat Vlad Batrîncea.

Kremlinul s-a arătat îngrijorat de situația ce-l vizează pe fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, care este „un susținător al relațiilor de prietenie cu Rusia”.

---