Întrebat dacă, după ce autorităţile din Moldova „au lansat ideea” unirii cu România, se întrevăd deja paşi concreţi în această direcţie, ambasadorul a sugerat că ideea nu se bucură de sprijin în rândul populaţiei din Republica Moldova, pentru că în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti” în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri.

„Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean şi, deocamdată, aceasta serveşte ca un antidot împotriva ideii de unire. Majoritatea populaţiei, după cum se ştie, nu o susţine”, afirmă Vladimir Lipaev.

Cu toate acestea, el acuză elita politică de la Chişinău, care ar fi loială Bucureştilui, că impune „românizarea” societăţii.

„În şcoli nu se predă limba moldovenească, ci limba română, se studiază istoria nu a moldovenilor, ci a românilor, şi asta într-o lumină falsificată, distorsionată. Aproape toţi politicienii de frunte, inclusiv preşedinta Maia Sandu, deţin paşapoarte româneşti. În principalele funcţii de stat sunt numiţi foşti şi actuali funcţionari români. Securitatea Republicii Moldova, sistemul său energetic şi bancar sunt plasate sub controlul direct al Bucureştiului”, arată ambasadorul.

Întrebat cum se raportează România şi cum reacţionează locuitorii din România la ideea unirii cu Moldova, Lipaev susţine că „ideea că românii şi moldovenii ar fi un popor unic, dar împărţit (...) s-a înrădăcinat destul de puternic în conştiinţa publică, datorită propagandei agresive” şi este exploatat de partidele şi politicienii de orientare naţionalistă, care îl speculează în scopuri electorale.

„Cu toate acestea, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea. Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte datorită politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”, susţine ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. „De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştilui să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”, adaugă el.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în ianuarie 2026, într-un interviu, că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre R. Moldova și România, aceasta ar vota da.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a comentat declarația președintei. „Maia Sandu va vota unirea nu de dragul unui ideal, ci din iubirea egoistă de sine. Și cu gândul la propriul viitor. Iar de Constituție nici nu mai spunem nimic, pentru Maia Sandu Constituția moldovenească nu este un document cu autoritate, chiar dacă a depus jurământul pe Legea Supremă de 2 ori”, a menționat fostul șef de stat.

La rândul său, juristul Iurie Mărgineanu a declarat că în spațiul public se discută despre posibila cumpărare a voturilor unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru a susține unirea cu România, fapt care, în opinia sa, ridică riscuri serioase pentru suveranitatea statului și respectarea Constituției. „Se spune că astfel Moldova ar deveni parte a NATO și UE”, a scris avocatul pe rețele.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) califică declarația președintei Maia Sandu, care a mărturisit că, dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre R. Moldova și România, ar vota pentru, drept „o luare de poziție ambiguă, lipsită de consecințe  politice concrete”. „Constatăm cu stupoare insistența cu care președinta RM transmite periodic mesaje alarmiste societății privind pretinsa nefuncționalitate a statului. De-a lungul timpului, Maia Sandu s-a poziționat succesiv pentru rescrierea Constituției, pentru reformarea „de la zero” a instituțiilor statului și, mai nou, pentru evocarea unirii cu România ca posibilă soluție. Acest șir de declarații reprezintă, în esență, o asumare publică a eșecului guvernării PAS”, se menționează în declarația remisă de PLDM.

Alianța pentru Unirea Românilor a salutat declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că ar „vota pentru Reunirea cu România” dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. Potrivit AUR, Maia Sandu „deține întreaga putere în Republica Moldova” și ar putea organiza un referendum național sau un vot în Parlamentul de la Chișinău pe această temă.

Integrarea europeană a Republicii Moldova constituie „una din căile de a fi împreună”, a declarat, joi, președintele Nicușor Dan, în cadrul primului său discurs anual de  politică externă susținut la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

Fostul președinte al României Traian Băsescu a spus că declarația Maiei Sandu privind un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România a fost „imprudentă”, argumentând că afirmațiile au stârnit furia opoziției într-un moment dificil pentru țara sa. „Noi știm că ar vrea unirea, dar când are război la graniță, cu rușii gata să facă orice, putea să fie prudentă”, a spus Băsescu.

Europarlamentara Diana Șoșoacă, prin parlamentarii săi din Parlament, a depus un proiect de lege privind unirea României cu Republica Moldova.

România este pregătită pentru unirea cu Republica Moldova, dacă și când vor dori cetățenii de peste Prut. Declarația a fost făcută de președintele Nicușor Dan.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News