Pe 7 noiembrie 2018, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a inițiat procedura de transfer a unui condamnat, cunoscut sub numele de Nicolai Șpeli, pentru continuarea executării pedepsei în Republica Moldova. În februarie 2019, Judecătoria Chișinău, sediu Buiucani a admis transferul, iar în mai 2020, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia, care a devenit irevocabilă. Deținutul a invocat condițiile grele de detenție în Federația Rusă, iar Judecătoria din Cimișlia i-a redus pedeapsa cu patru ani.

În martie 2021, dosarul lui Nicolai Șpeli a ajuns la Președenția Republicii Moldova pentru examinarea cererii de grațiere. În aceeași perioadă, Procuratura Generală, condusă pe atunci de Alexandr Stoianoglo, a solicitat examinarea grațierii nu doar pentru Nicolai Șepeli, ci și pentru alți cinci cetățeni moldoveni condamnați în Federația Rusă, toți fiind considerați victime ale traficului de ființe umane.

Nicolai Șepeli a avut de executat încă 7 luni de închisoare, înainte ca sa fie grațiat. Tot el a fost cel care a depus solicitarea de eliberarea, iar  Procuratura Generală a redirecționat-o la Comisia de grațiere, cu toate demersurile necesare.

„Nu aș putea spune că Procuratura a insistat. Invers, noi am investigat și am vrut să analizăm și am făcut interviuri cu reprezentanții instituțiilor ca să aflăm și să înțelegem acest lucru, pentru că nu erau singurele persoane care erau condamnate și recunoscute ca victime ale traficului de ființe umane. În acea perioadă, și în Ucraina, și în Belarus, și în alte țări, cetățenii acelor state erau racolați sau implicați în diferite mecanisme de trafic de ființe umane în Federația Rusă. Cetățenii noștri tot erau racolați prin aceste mecanisme și eu nu am cum să nu cred Procuratura sau să zic că s-a întâmplat ceva și de ce este insistentă. Nicidecum nu. 

Avem în echipa noastră - bun, am avut un psihiatru în penitenciar, sunt și alte persoane. Am avut documente de la instituțiile de stat, am avut dosarul personal al persoanei. Nu putem să zicem că am venit într-o zi, am examinat totul și am luat o decizie. Nicidecum nu. Chiar și la data când am avut discuția cu reprezentanții Procuraturii, ai Ministerului Justiției și ai organizației La Strada, până când s-a examinat acest dosar în final, a durat mai multe luni. Deci nu am luat o decizie pripită”, a explicat Ion Guzun.

Întrebat despre răspunderea colectivă a membrilor Comisiei, unde trebuia să se oprească filtrul care să depisteze că această persoană nu este pasibilă pentru grațiere, Ion Guzun a precizat:

„Stați puțin. Ce înseamnă răspundere colectivă? Răspundere colectivă pentru ce? Nu puteam ști ca pe masă este un dosar de grațiere al unui individ, despre care peste câțiva ani am presupus că probabil ar încălca legea sau ar fi implicat în racolări. Asta este penibil.

Toate informațiile și toate dosarele pe care Comisia de grațiere le-a examinat au fost analizate cu atenție, luând în considerare circumstanțele disponibile la acel moment. Cred că Comisia a procedat corect.

Dacă cineva spune acum că întreaga responsabilitate cade doar pe Comisia de grațiere, asta este o absurditate. Repet: la acel moment, Comisia a acționat conform informațiilor disponibile. Astăzi, uitându-mă la toate lucrurile care au apărut, da, evident că lucrurile s-ar fi făcut altfel”, a spus Ion Guzun.

Întrebat de ce a fost eliberat anume Nicolai Șepeli, cu toate că au fost înaintate 6 cereri de grațiere, Ion Guzun a declarat: 

„Din câte îmi aduc aminte, el era cel mai tânăr, avea un comportament bun, respecta regimul de detenție, comunica cu familia și era implicat în diferite activități în sistemul penitenciar. El a fost condamnat pentru tentativă - încă o dată, pentru tentativa de comitere a acestei infracțiuni, deci un cumul de infracțiuni. Nu avea legături cu subcultura criminală și nici cu alte persoane implicate în astfel de cercuri.

Toate aceste informații au fost verificate și documentate. Vă spun încă o dată: erau câteva sute de pagini, care nu proveneau doar de la ultima verificare, ci includeau date de la momentul intrării sale în sistemul penitenciar din Republica Moldova. 

Comisia de Grațiere nu este o instituție care crede în lacrimile sau emoțiile oricărei persoane care se prezintă acolo. Responsabilitatea noastră este reală: răspundem pentru ceea ce transmitem președintelui Republicii Moldova pentru semnare. Înaintea noastră, există și alte persoane și entități care fac ca mecanismul să fie funcțional”.

Pe 19 februarie, PCCOCS și INI au descins cu percheziții într-o cauză ce vizează pregătirea lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Printre suspecți s-ar regăsi și Nicolai Șepeli, grațiat anterior de Maia Sandu.

Aparatul Președintelui Republicii Moldova a anunțat despre decizia de revocare a Decretului nr. 418-IX din 11.04.2022, care prevedea acordarea grațieri. 

Ulterior, Președinția Republicii Moldova a venit cu explicații detaliate în cazul grațierii lui Șepeli Nicolai Andrei și al revocării ulterioare a decretului.

Procuratura Generală a declarat că poziția sa oficială a fost deja expusă într-un comunicat anterior și că informațiile furnizate în 2021 au vizat exclusiv protecția drepturilor persoanelor identificate drept victime ale traficului de ființe umane.

Fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, a reacționat public, după ce numele său a fost invocat în contextul scandalului legat de grațierea lui Nicolai Șepeli. „Când decizia e a ta, procedura e a ta, votul e al tău și decretul poartă semnătura ta, dar consecințele devin incomode - îți trebuie un vinovat. Numele de cod: Stoianoglo”, a scris actualul deputat.

Membrul CSM, Ion Guzun, fost președinte al Comisiei pentru grațieri, a oferit explicații privind abținerea sa de la votul în cazul lui Nicolai Șepeli, precizând că decizia a fost luată pentru a evita eventuale riscuri în dosarele ce vizează cetățenii moldoveni condamnați în Federația Rusă.

Pe 20 februarie, trei dintre cei patru moldoveni reținuți după ce ar fi fost recrutați de Rusia pentru a comite asasinate în Ucraina au primit mandate de arest preventiv pentru 30 de zile.

---