„Noi am avut mai multe cereri de grațiere când am fost numit în calitate de președinte al Comisiei. Dacă nu mă greșesc, au fost vreo 800 de cereri care erau în procedură, care trebuiau examinate. Așa au avansat lucrurile că, la examinarea acestor dosare, m-am expus în privința, la acel timp, ambasadorului Federației Ruse că, din punctul meu de vedere, acesta urmează să fie declarat persona non grata.

Și toate televiziunile și mass-media din Rusia au tirajat această informație, conectându-mă pe mine cu administrația prezidențială. Deși acest Consiliu este unul consultativ, nu primim niciun ban, doar din faptul că ne-am asumat un anumit rol în această activitate civică.

Chiar și în timpul discuțiilor pe care le-am avut cu colegii și alte persoane am zis că, pentru că au luat așa în floare și au degradat acest discurs într-un mod public, am considerat oportun ca, pentru orice alt eventual caz de transfer al condamnaților cetățeni ai Republicii MOldova în Federația Risă, ca să nu fie pus sub risc orice alt eventual transfer sau decizie favorabilă lor, am decis mai bine să mă abțin. Nu doar în acest caz, dar în orice caz pe viitor care ar ține de moldovenii condamnați în Rusia.

Acesta este secretul”, a declarat Guzun la „Internetu' Grăiește”.

Un schimb dur de replici a avut loc în plenul Parlamentului după ce vicepreședintele Legislativului, Vlad Batrîncea, a solicitat din nou crearea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga circumstanțele care au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. „Recent am văzut cum și traficanții de droguri sunt eliberați prin decretul președintelui Republicii Moldova”, a declarat deputatul PSRM. Replica a venit din partea vicepreședintei Parlamentului, Doina Gherman, care a precizat că fracțiunea PAS nu va susține crearea Comisiei de anchetă, calificând propunerea drept „prostească”.

Procuratura Generală a venit cu noi precizări în cazul grațierii și revocării grațierii lui Nicolai Șepeli, după declarațiile apărute recent în spațiul public. Instituția susține că poziția sa oficială a fost deja expusă într-un comunicat anterior și că informațiile furnizate în 2021 au vizat exclusiv protecția drepturilor persoanelor identificate drept victime ale traficului de ființe umane.

Președinția Republicii Moldova a venit cu explicații detaliate în cazul grațierii lui Șepeli Nicolai Andrei, condamnat anterior în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, și al revocării ulterioare a decretului de grațiere.

Fosta deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, a reacționat ironic la decizia președintei Maia Sandu de a grația un tânăr care ar fi implicat în schema asasinatelor. „Nu e vina ei ca în componența comisiei desemnate de ea personal, s-au strecurat „spioni ruși”, de care ea nu putea să știe când i-a inclus în acea comisie”, a scris ex-parlamentara pe rețele.

Anterior, jurnalista de investigații Cornelia Cozonac, a susținut că Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost președinte al Comisiei de grațieri, i-a reproșat, într-un comentariu la o postare pe rețele despre cazul anulării unei grațieri recente. „Acesta spune că știe cine îmi sunt „prietena" și „prietenul" — persoane despre care dânsul crede că mi-ar furniza informații care nu îi convin. Reacția lui este, mai degrabă, o amenințare voalată la adresa unui jurnalist de investigație”, a scris Cozonac.

Aparatul Președintelui Republicii Moldova a anunțat despre decizia de revocare a Decretului nr. 418-IX din 11.04.2022, care prevede acordarea unei grațieri. Aceasta are la bază apariția unor noi circumstanțe, comunicate de autoritățile competenteTuri

Pe 19 februarie, PCCOCS și INI au descins cu percheziții într-o cauză ce vizează pregătirea lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina.

Cu o zi mai târziu, oamenii legii au anunțat reținerea a trei persoane convinse să comită omoruri în Ucraina, precum și a recrutorului acestora, care ar fi planificat asasinarea a peste cinci persoane.

Noi detalii ies la iveală în cazul presupusei rețele care ar fi pregătit asasinate la comandă în Ucraina. Potrivit unor surse din forțele de ordine, citate de BBC, printre persoanele vizate s-ar fi numărat și jurnalistul Dmitri Gordon.

Doi dintre cei patru cetățeni moldoveni reținuți în țara noastră, suspectați că ar fi implicați într-o schemă de asasinare a unor oficiali și jurnaliști din Ucraina, au fost aduși astăzi, 20 februarie, în fața magistraților. Procurorii au cerut aplicarea măsurii preventive sub formă de arest pentru 30 de zile.

Pe 20 februarie, trei dintre cei patru moldoveni reținuți după ce ar fi fost recrutați de Rusia pentru a comite asasinate în Ucraina au primit mandate de arest preventiv pentru 30 de zile.

Ulterior, Alina Bondarenco, fostă corespondentă a companiei de radio și televiziune a regimului de la Tiraspol, reținută în Ucraina, a publicat un filmuleț pe rețele în care anunță că este în libertate. „Nu sunt în arest și nu am nicio legătură cu dosarul penal deschis în acest moment”, a spus aceasta.

---