„Rezervele de apă ale Nistrului se află în lacul de acumulare Novodnistrovsk, situat undeva la granița dintre Moldova și Ucraina. Pentru a acumula apă în acele rezerve, este nevoie de ploi în vestul Ucrainei și în Munții Carpați, astfel încât apa să se colecteze acolo, iar ulterior să fie eliberată treptat în Nistru. (...) Din păcate, acolo nu am avut suficiente precipitații pentru a îmbunătăți situația și a trebuit să micșorăm deversările, pentru a putea trece de perioada de vară. Acest lucru s-a reușit și este foarte important.
Chiar și la Chișinău, da, plouă și, cu siguranță, se acumulează anumite cantități de apă. Dar ele, chiar dacă ajung în mare parte în Nistru, se scurg imediat în Marea Neagră. Respectiv, nu ajutau la îmbunătățirea situației hidrologice în lacul de acumulare. Aceasta a fost situația, iar acest aspect a fost folosit pentru a manipula.
Mai mult decât atât, un alt argument, care este cumva greu de explicat oamenilor, ține de faptul că, din păcate sau din fericire, chiar dacă am avut ani secetoși în Republica Moldova, nu a existat niciodată o dependență directă între nivelul Nistrului și anii secetoși de la noi. De ce? Pentru că majoritatea apei venea din Ucraina, unde ploua, iar nouă ni se elibera cantitatea de apă necesară. Astfel, indiferent dacă în Republica Moldova era secetă sau ploua, noi aveam apă.
Acum, din păcate, situația s-a înrăutățit chiar și în Ucraina din punctul de vedere al ploilor și am ajuns la această situație care, după mine, era inevitabilă. De aceea am comunicat de multe ori acest aspect.
Neștiind care este nivelul critic, am anunțat Apă-Canal să testăm și să diminuăm puțin debitul de la Dubăsari. De ce este necesar acest lucru? Vreau să vă spun pe scurt că, în doar 12 zile, nivelul apei din lacul Dubăsari a scăzut cu 30 de centimetri. Este enorm pentru un lac atât de mic.
Dacă vom continua în acest ritm și nu vom avea ploi, pentru că nu suntem siguri și nimeni nu ne poate garanta că vor fi precipitații, lucrurile s-ar putea înrăutăți foarte grav. De ce? Pentru că acum eliberăm poate mai multă apă decât este necesar, iar la un moment dat am putea rămâne fără rezerve. Ceea ce vrem să evităm este acest risc.
De aceea am testat acest lucru și i-am anunțat pe cei de la Apă-Canal să monitorizeze situația și să ne informeze imediat dacă apar probleme, pentru a putea reveni la regimul normal.
După 24 de ore, i-am întrebat pe cei de la Apă-Canal, iar aceștia mi-au spus că pompele funcționează în mod normal. Respectiv, le-am spus: „Haideți să rămânem la acest regim, totuși, ca să economisim apa din Dubăsari și să nu scadă cu o așa viteză”.
Sigur că primarul a mințit din nou, spunând că noi nu l-am anunțat. Avem însă și mesajele prin care am făcut acest lucru și nu cred că este cazul să publicăm acele capturi de ecran. Dar, dacă va fi necesar, voi face acest lucru”, a declarat Hajder.
Totodată, oficialul a negat că Nistrul ar fi secat complet în zona localităților Naslavcea și Vărcineț, precizând că nivelul apei este mai scăzut, dar râul nu este secat integral.
„Mai departe, o altă minciună: că Nistrul ar fi secat integral la Naslavcea și Vărcineț. Nu, nu este secat integral. Chiar dacă este mai puțină apă în Nistru, totuși avem apă în Nistru.
Chișinău, fără a economisi, consumă 2 m³ pe secundă de apă. Astăzi am avut 27 de m³ pe secundă. Există apă suficientă pentru a aproviziona Chișinăul și pentru toate localitățile care se alimentează din Nistru”, a mai declarat acesta.
Cât mai poate rezista Chișinăul și dacă locuitorii municipiului ar trebui să se aștepte la un scenariu critic, cu deconectarea apei, a fost întrebat, astăzi, primarul capitalei, după ce a anunțat că autoritățile centrale fac testări, context în care, „din lacul de acumulare de la Dubăsari se devarsă cu 10-20 de tone de apă pe secundă mai puțin decât în alte zile”. „Nu putem prognoza care e limita iresponsabilității unor funcționari de stat. Acum înțelegem că se discută cu partea transnistreană, ceea ce anterior se nega. Am auzit că e pe masă autorizația de activitate pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița, are 2 săptămâni. Au fost rugați frumos să blocheze apa pentru Chișinău și se numește regim de testare?”, a răspuns Ion Ceban.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a prezentat, într-o conferință de presă, situația privind aprovizionarea cu apă a municipiului. „Au fost conectate pompele de avarie și vreau să bat un semnal de alarmă. Sâmbătă am fost anunțați că pentru 24 de ore, din lacul de acumulare de la Dubăsari se vor deversa cu 10-20 de tone de apă pe secundă mai puțin decât în alte zile. Pentru stația de captare de la Vadul lui Vodă, aceasta ar însemna de 3 ori mai puțină apă decât necesarul critic”, a menționat edilul.
La începutul lunii octombrie, șeful Guvernului a făcut mai multe precizări privind situația dezastruoasă de pe Nistru, în contextul în care, Ucraina a informat Moldova, acum două zile, despre „imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor”. „Dacă un oraș mare cum e capitala, care are aproape 1 milion de oameni, va rămâne fără apă potabilă la robinete și în canalizare, va fi o catastrofă. De asta lucrăm cu Primăria, lăsăm luptele politice la o parte și ne asigurăm că Chișinăul va avea apă”, a declarat Tofan.
În ședința de Guvern din 30 septembrie, Vasile Tofan a venit cu o replică la criticile din societate, pe criza de pe Nistru. „Nu accept că ucrainenii sunt de vină. Uitați-vă la Dunăre, la Rin, la Prut. Acolo tot ei au blocat apa? Am folosit toate relațiile noastre ca să întindem decizia aceasta, iar Ucraina ne-a dat mult mai multă apă până cum decât intra în centrală”, a declarat prim-ministrul.
Situația hidrologică a Nistrului și scăderea alarmantă a volumelor de apă au fost discutate la o nouă ședință extraordinară a Comisiei Nistrene, pe 29 septembrie. Potrivit Ministerului Mediului, se atestă o scădere fără precedent a nivelului apei în Nistru, iar Ucraina a informat Moldova despre „imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate”.
Locuitorii din Vălcineț, raionul Ocnița, se arată îngrijorați de situația de pe Nistru și spun că nu au nicio informație din partea autorităților. „Așa ceva nu a fost niciodată. Apa e tot mai puțină și mai puțină. Nu ne-a anunțat nimeni nimic, e tare grav. În Ucraina apă este, totul e plin, iar nouă ne-au închis-o. La Novodnestrovsck e plin cu apă până deasupra”, a relatat un localnic.
Președinta Maia Sandu a avertizat că Republica Moldova se apropie de o situație tot mai dificilă în ceea ce privește asigurarea cu apă, după ce seceta a provocat scăderi dramatice ale nivelului râurilor. „Pe termen mediu și lung, trebuie să ne pregătim pentru o realitate în care perioadele de secetă vor fi mai frecvente, iar apa va deveni o resursă tot mai greu de asigurat. Asta înseamnă să adaptăm infrastructura de captare a apei la noile realități și să reutilizăm apa acolo unde este posibil, să investim în rezerve, să reducem pierderile din rețele și să folosim mai eficient fiecare metru cub de apă”, a scris șefa statului.
Debitul de apă evacuat din lacul de acumulare Costești–Stânca în râul Prut a fost redus la 14 metri cubi pe secundă, în contextul situației hidrologice severe. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Pe 27 septembrie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că situația privind debitul apei în nordul țării se resimte deja asupra râului Nistru și a solicitat autorităților centrale să ofere mai multe informații despre măsurile și negocierile privind asigurarea cu apă. Ulterior, în reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, fiind în nordul țării a precizat că „apă încă este, dar s-a retras mult — nivelul a scăzut la cote istorice. Aceeași situație critică este și în Ucraina, de unde Nistrul curge spre noi, fapt ce ne afectează direct și puternic. Oricât ar arăta primarul Ceban cu degetul spre PAS, minister sau guvernare, acuzațiile politice nu vor aduce nici apă și nici ploaie.”
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!