„Situația hidrologică dificilă, care persistă de mai multe luni în amonte de lac, a dus la scăderea fără precedent a nivelului apei în Nistru. În consecință, în unele localități din Ucraina, alimentarea cu apă se face deja pe ore, după un program stabilit.
Partea ucraineană ne-a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate.
Debitul minim menținut până la moment nu mai poate fi asigurat, având în vedere că volumul natural de apă care se care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk este de 27 m3/s în ultimele 2 săptămâni.
Creșterea nivelului apei în lac depinde de precipitațiile în partea superioară a bazinului, ceea ce ar permite majorarea deversărilor spre Republica Moldova.
Dialogul dintre autoritățile celor două țări rămâne constant. În cazul apariției unor noi circumstanțe, Comisia se va întruni într-o nouă ședință pentru a analiza situația și posibilele soluții”, se menționează în comunicatul remis de Ministerul Mediului.
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se apropie de o situație tot mai dificilă în ceea ce privește asigurarea cu apă, după ce seceta a provocat scăderi dramatice ale nivelului râurilor. „Pe termen mediu și lung, trebuie să ne pregătim pentru o realitate în care perioadele de secetă vor fi mai frecvente, iar apa va deveni o resursă tot mai greu de asigurat. Asta înseamnă să adaptăm infrastructura de captare a apei la noile realități și să reutilizăm apa acolo unde este posibil, să investim în rezerve, să reducem pierderile din rețele și să folosim mai eficient fiecare metru cub de apă”, a scris șefa statului.
Debitul de apă evacuat din lacul de acumulare Costești–Stânca în râul Prut a fost redus la 14 metri cubi pe secundă, în contextul situației hidrologice severe. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Pe 27 septembrie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că situația privind debitul apei în nordul țării se resimte deja asupra râului Nistru și a solicitat autorităților centrale să ofere mai multe informații despre măsurile și negocierile privind asigurarea cu apă. Ulterior, în reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, fiind în nordul țării a precizat că „apă încă este, dar s-a retras mult — nivelul a scăzut la cote istorice. Aceeași situație critică este și în Ucraina, de unde Nistrul curge spre noi, fapt ce ne afectează direct și puternic. Oricât ar arăta primarul Ceban cu degetul spre PAS, minister sau guvernare, acuzațiile politice nu vor aduce nici apă și nici ploaie.”
Imagini transmise la adresa redacției UNIMEDIA de locuitorii din Soroca surprind nivelul scăzut al apei în râul Nistru și mai mulți pești morți rămași pe pietrișul din albie. Oamenii din zonă se arată îngrijorați de starea râului.
În seara zilei de 26 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat că situația de pe râul Nistru se agravează din cauza lipsei de precipitații din Ucraina. Acesta a menționat că nivelul apei în nordul țării a scăzut considerabil.
Totodată, meteorologii au anunțat despre o scădere accentuată a debitelor pe Nistru, Prut și râurile mici.
La 14 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că R. Moldova și Ucraina nu au ajuns la un consens privind volumul de apă care urmează să fie deversat din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, în cadrul ședinței desfășurate pe platforma Comisiei Nistrene. „Inițial, partea ucraineană a propus să deverseze către RM doar volumul de apă care intră efectiv în lacul Novodnistrovsk - adică o medie de doar 22 m³/s.”, a precizat oficialul.
În context, primarul capitalei, Ion Ceban, a afirmat că autoritățile ar crea „panică” în jurul riscului că municipiul Chișinău va rămâne fără apă, pentru a acoperi creșterea prețurilor din ultima perioadă. „Toată vara au manipulat cu această sperietoare, iar acum continuă aberațiile”, a declarat edilul.
Deputații au aprobat, în ședința din 22 septembrie, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 26 septembrie.
În aceeași zi, solicitarea a fost examinată și aprobată în ședința Guvernului.
S-a întâmplat după ce, cu o zi înainte președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, în contextul situației tot mai dificile din aceste sectoare.
Pe 5 august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a vizitat lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina, una dintre principalele surse de apă pentru Nistru, și a atras atenția asupra scăderii nivelului apei.
La 3 august, Comisia Națională de Management al Crizelor a aprobat un nou set de măsuri pentru gestionarea situației din sectorul energetic și a riscurilor generate de nivelul scăzut al apei în fluviul Nistru.
La 20 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, anunța că Ucraina cere Republicii Moldova „să reducă debitul pe Nistru cu 30%”.
Totodată, Gheorghe Hajder i-a solicitat primarului general să informeze locuitorii despre starea surselor alternative de alimentare cu apă, invocând riscurile generate de scăderea nivelului apei în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. „Locuitorii au dreptul să știe dacă municipiul este pregătit să facă față unei eventuale crize”, a declarat ministrul.
De cealaltă parte, Ion Ceban a declarat că reprezentanții guvernării încearcă să inducă panică în societate prin declarații privind aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău.
Pe 23 iulie, primarul capitalei a mers la Holercani, ca să verifice care e nivelul apei în Nistru, după ce mai devreme a calificat drept false imaginile apărute în spațiul public, potrivit cărora fluviul ar fi secat.
Tot în acea zi, Ion Ceban, a declarat că imaginile apărute în spațiul public, potrivit cărora râul Nistru ar fi secat, sunt scoase din context și induc în eroare opinia publică.
Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru 30 de zile. Tot în acea zi, Executivul a declarat și stare de alertă hidrologică pe Nistru.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!