„CC s-a pronunțat printr-o decizie de inadminsibilitate, cu privire la sesizarea formulată de doi deputați. Pretențiiile deputaților au vizat texte din articolul 135, al. 2 din Codul electoral, ale cărui dispoziții stabilesc faptul că alegerile pentru funcția de președinte al R. Moldova se organizează cu cel mult 30 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în funcție, în să nu mai târziu de termenul stabilit la art.90 al.4 din Constituție. De asemenea, deputații au mai contestat hotărârea Parlamentului, care stabilește că data de 20 octombrie 2024 este data alegerilor prezidențiale.

În sesizarea lor, cei doi deputați au afirmat în principal că dispozițiile normative contestate contravin art 90 al.4 din Constituție, potrivit căruia, alegerile pentru un nou președinte trebuiesc organizate în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte.

Prin reglementările codului electoral, Parlamentul și-ar fi depășit competențele constituționale, instituind o perioadă mai mare, de până la 5 luni, pentru organizarea alegerilor”, a menționat Domnica Manole.

„În analiza sa, CC a reținut, că, cadrul temporal, stabilit la art.90, al.4 din Constituție vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul în care a intervenit vacanța acestei funcții. Curtea a notat că funcția de președinte al RM devine vacantă și nu mai este ocupată doar în caz de:

1. deces,
2. imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile,
3. demisie,
4: demitere

și presupune o încetare a unui mandat în exercițiu.

Dacă funcția de președinte devine vacantă, interimatul acesteia este asigurat de președintele Parlamentului sau de prim-ministru, iar autoritățile competente au obligația ca în termen de 2 luni de la data de la care a survenit vacanța, să organizeze alegeri pentru un nou președinte.

Textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatuluii președintelui” din art 135. al 2 din Codul electoral vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul expirării mandatului de 4 ani.

Art. 80 din Constituție stabilește durata mandatului de președinte al RM, precizând când începe și când sfârșește. Mandatul de președinte durează 4 ani, iar curgerea termenului începe la data depunerii jurământului și încetează la depunerea jurământului de către președintele nou ales. Curtea a subiliniat că intervalul de timp dintre cele două jurăminte nu poate fi mai mic de 4 ani. Jurământul depus de noul președinte este puntcul de delimitare între două mandate: mandatul care a expirat încetează, iar mandatul președintelui nou ales începe.

Având în vedere prevederile constituționale, potrivit cărora, mandatul de președinte durează 4 ani, Parlamentul este obligat să reglementeze o procedură de alegere a președintelui RM, care ar asigura depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată de CC la expirarea mandatului de 4 ani al președintelui în exercițiu sau într-un termen cât mai restrâns de la expirarea acestuia.

Procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă în timp util, până la expirarea mandatului președintelui în exercițiu. Cadrul temporal stabilit în textul „cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui din art 135, al.2 din Codul electoral vizează organizarea alegerilor pentru funcția de președinte al RM în cazul expirării duratei de 4 ani a mandatului și reprezintă o situație juridică distinctă de cea stabilită la art. 90, al.4 din Constituție. Nicio normă constituțională nu stabilește în mod expres un cadru temporal în ale cărui limite să fie organizate și desfășurate alegerile prezidențiale în cazul în care mandatul de 4 ani al președintelui în exercițiu expiră. Această chestiune a fost lăsată pentru reglementare în sarcina legislatorului. Parlamentul este competent să reglementeze o procedură de alegere a președintelui RM pentru cazul expirării mandatului. Această procedură trebuie să asigure depunerea jurământului de către candidatul a cărei alegere a fost validată de CC la expirarea mandatului de 4 ani al președintelui în exercițiu sau într-un termen cât mai restrâns de la expirarea acestuia. Procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă în timp util până la expirarea mandatului președintelui în exercițiu”, a precizat președinta CC.

Potrivit CC, „textul contestat din art. 135, al.2 din Codul Electoral este în acord cu coordonatele democrației constituționale și cu asigurarea succesiuniin firești a mandatelor”.

În plină forfotă prezidențială, Vladimir Voronin a contestat data alegerilor la Curtea Constituțională. Fostul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin a depus o contestație la CC solicitând revizuirea zilei stabilite pentru prezidențiale. Potrivit politicianului, data de 20 octombrie contravine legislației în vigoare, iar scrutinul trebuie să fie organizat după ce expiră mandatul Maiei Sandu - după 25 decembrie 2024.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, după ce Înalta Curte a decis că organizarea plebiscitului este constituțională.

Vicepreședintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Ștefan Savițchi, a anunțat că vrea să candideze independent la funcția de președinte de țară, în cadrul scrutinului din 20 octombrie.

Pe 30 iulie, ex-procuroarea Victoria Furtună anunța că a luat decizia de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova la alegerile din toamna acestui an. Anunțul a fost făcut printr-un spot publicat pe Facebook, filmat în inima Tiraspolului, cu drapeluri separatise și monumentul generalului Suvorov pe fundal.

Și Vasile Tarlev, fostul prim-ministru al țării noastre, și-a exprimat intenția de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Jurnalista Natalia Morari a luat decizia de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Președinta Platformei Moldova, Irina Vlah, ex-bașcana Găgăuziei, a luat decizia de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova la alegerile din toamna a acestui an.

Ex-ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi a luat decizia de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova la alegerile din toamna acestui an.

Maia Sandu, actuala președintă, și anunțat deja candidatura pentru al doilea mandat.

Expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț a anunțat că va candida la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Politicianul Andrei Năstase, care a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, a organizat o conferință de presă sub geamul Maiei Sandu de la Președinție. 

Și fostul premier Ion Chicu va candida la alegerile prezidențiale din toamnă. Chicu a menționat că va cere susținerea partidului, dar are concurenți, care nu sunt din partid.

La 2 septembrie, candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, a fost primul înregistrat în cursa pentru alegerile prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a decis înregistrarea acestuia.

Maia Sandu va fi sub numărul doi în buletinul de vot, la prezidențiale. Actuala președintă, desemnată la scrutinul din toamnă de Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost înregistrată oficial în cursa electorală pe 12 septembrie.

---