„De ce fuge regimul cu atâta disperare de audierea martorilor apărării? De teamă că adevărul îi demontează, că dosarul se dovedește șubred — sau pentru că ambele riscă să le explodeze în față?  

Isteria publică și circul nu pot înlocui probele care să confirme vinovăția unei persoane. Refuzul sistemului de justiție de a admite audierea în calitate de martori a conducătorilor instituțiilor statului din perioada așa-numitului „furt al miliardului” ar ridica întrebări legitime privind integritatea și buna-credință a procesului penal”, a scris Fadei Nagacevschi.  

Fostul demnitar susține că este extrem de dubios cum, pe de o parte, procurorii invocă existența unui presupus grup criminal organizat și fac trimitere la acțiunile și documentele întregului aparat de stat din acea perioadă, iar pe de altă parte se opune „cu obstinație” ca acei actori instituționali să fie ascultați în fața instanței. 

„După paravanul unor argumente pur procedurale — că au mai fost audiate unele persoane în alte dosare sau că unele figurează ca învinuite în cauze paralele — pare să se ascundă un alt mobil, incomod și periculos: frica de a auzi, sub jurământ, că n-au primit nicio indicație de la Vladimir Plahotniuc, frica de a confirma că lanțul decizional ar putea indica spre un alt comanditar, frica de a expune o realitate care nu se potrivește cu scenariul pe care acuzarea încearcă să-l impună publicului. 

O astfel de conduită nu doar afectează echitatea procesului, ci pune pe umerii statului o responsabilitate pe care acesta pare că nu și-o asumă pe deplin: aceea de a gestiona o cauză de importanță istorică în mod ireproșabil”, a mai adăugat Nagacevschi.  

Fostul ministru atenționează că ignorarea acestor solicitări din partea apărării vor fi grave.  

 „Erodarea accelerată a încrederii publice în instituțiile statului, amplificarea suspiciunilor privind posibile ingerințe politice, compromiterea credibilității luptei anticorupție, percepută ca selectivă și orientată împotriva anumitor adversari, transmiterea unor semnale contradictorii partenerilor externi despre maturitatea și independența instituțiilor moldovenești. Republica Moldova nu va fi evaluată doar după verdictul final al unei cauze, ci după calitatea procesului, transparența deciziilor și respectarea drepturilor fundamentale. Într-un dosar de asemenea magnitudine, respectarea standardelor europene nu este un exercițiu opțional și nici un gest de imagine. Este o obligație legală, democratică și morală. Iar orice abatere de la aceste principii riscă să lase un stigmat durabil asupra întregului sistem de justiție”, a mai precizat Fadei Nagacevschi.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News