„Dreptul la libertatea de exprimare este protejat de legislația internațională și regională privind drepturile omului și include libertatea de a avea opinii, de a primi și de a transmite informații și idei fără interferența autorităților publice. Acest drept nu este absolut și poate fi restricționat în mod legitim pentru a proteja unul dintre obiectivele legitime stabilite în mod expres în instrumentele aplicabile privind drepturile omului, care includ protecția securității naționale, a siguranței publice sau a drepturilor altora. În plus, orice astfel de restricții trebuie evaluate de la caz la caz, să fie prevăzute de lege și să fie necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor declarate. 

Răspunsul autorităților la amenințările la adresa securității din partea Rusiei, în special după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, poate fi motivat de preocupări legitime, dar multe dintre măsurile restrictive care au fost impuse în domeniul media au ridicat semne de întrebare serioase cu privire la legalitate, necesitate și proporționalitate. Noua legislație adoptată nu era suficient de clară din punct de vedere juridic, a fost introdusă într-un mod contestabil, iar aplicarea sa excesiv de largă și garanțiile insuficiente împotriva abuzurilor trezește îngrijorări reale. Aceste îngrijorări s-au adeverit ca urmare a numeroaselor cazuri de suspendare a licențelor de emisie ale mass-media care au avut politici editoriale divergente de prioritățile și discursurile autorităților. Chiar și în rândul mass-media care susțin intenția declarată a autorităților de a urmări agenda de securitate națională în domeniul mass-media, aceste măsuri și modul în care au fost puse în aplicare au fost percepute ca fiind arbitrare. Aceste măsuri au contribuit la vulnerabilitatea generală a mass-mediei și la climatul de incertitudine. Ele încurajează practica autocenzurii și pun în pericol pluralismul mass-media din Moldova. 

În același timp, autoritățile au eșuat în protejarea jurnaliștilor de hărțuire și amenințări și sunt incapabile să aplice în mod uniform legile, reglementările și standardele naționale pe întreg teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, în special în Autonomia Găgăuzia, și să prevină abuzul asupra mass-mediei în scopuri politice sau în cel al securității naționale. Eșecul de a oferi și de a aplica garanții juridice clare pentru a proteja mass-media de interferențele nejustificate ale statului, pentru a asigura independența editorială și pentru a oferi o protecție adecvată împotriva atacurilor și hărțuirii jurnaliștilor și a mass-mediei, favorizează un mediu în care prosperă autocenzura, intimidarea și abuzurile.

Pe teritoriul aflat în afara controlului autorităților, în Transnistria, unde autoritățile de facto funcționează cu sprijinul forțelor militare ruse și în conformitate cu practici și legi copiate din Rusia, exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, inclusiv libertatea mass-mediei, este practic inexistentă. Jurnalismul independent și libertatea de exprimare sunt suprimate, iar criticile aduse autorităților de facto și implicării ruse, în trecut și în prezent, sunt incriminate. 

Autoritățile Republicii Moldova trebuie să se asigure că reglementarea domeniului media este transparentă și în deplină conformitate cu obligațiile internaționale ale țării în materie de drepturile omului. Jurnaliștii – fie că se află la Chișinău, Comrat sau Tiraspol – trebuie să poată lucra fără teamă, fără presiuni și fără interferențe”, se menționează în concluziile formulate în raportul Amnesty Internațional.

Totodată, organizația a venit și cu un șir de recomandări, către autoritățile centrale ale RM, către autoritățile din Găgăuzia, cele din Rusia, către așa-zisele autorităție de la Tiraspol, dar și către comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană.

Vedeți mai jos raportul integral, realizat de Amnesty International.

În primăvara acestui an, Republica Moldova s-a clasat pe locul 35 din 180 în Indicele mondial al Libertății Presei pentru 2025, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Țara noastră, situată acum între Armenia și Costa Rica, a pierdut patru poziții față de anul trecut, când s-a situat pe locul 31, cu o stare a presei catalogată drept „satisfăcătoare”.

În fiecare an, la data de 3 mai este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei, proclamată printr-o rezoluție de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993. Cu acest prilej, șefa statului, Maia Sandu, dar și mai mulți politicieni au venit cu mesaje de felicitare pentru presa din Republica Moldova.

În acest an, deputata PSRM  Adela Răileanu a transmis un mesaj îngrijorător de Ziua Mondială a Libertății Presei: „Libertatea presei n-a murit, dar e în comă, ținută pe perfuzii de cei câțiva care mai cred în adevăr, nu în aprobări de sus. Respect celor care nu s-au înrolat în armata de presă a regimului. Restul – spor la scris după dictare”.

În vara anului 2025, Comisia de la Veneția a criticat dur mai multe prevederi din pachetul legislativ privind mass-media propus de PAS, avertizând că acestea pot afecta grav libertatea presei, independența instituțiilor de reglementare și drepturile jurnaliștilor. Într-un aviz adoptat la 16 iunie, experții europeni au identificat o serie de riscuri și neconformități cu standardele internaționale și au recomandat corectări substanțiale înainte de adoptare. Cu toate acestea, Guvernul Recean a avizat pozitiv proiectul, în ședința din 18 iunie 2025.

Ulterior, proiectul a fost aprobat de Parlament.