Potrivit documentului, Comisia de la Veneția salută intenția Republicii Moldova de a armoniza legislația media cu normele Uniunii Europene și cu standardele Consiliului Europei. Noile proiecte de legi – privind mass-media, Codul serviciilor media audiovizuale (AMSC) și publicitatea – sunt apreciate pentru eforturile de a crește transparența proprietății media, de a combate dezinformarea și de a asigura pluralismul informațional.

Cu toate acestea, Comisia identifică o serie de prevederi problematice care pot submina aceste obiective. Printre principalele critici se numără:

• Lipsa de transparență în numirea autorităților de reglementare: Comisia solicită reguli clare, bazate pe merit, pentru desemnarea membrilor Consiliului Audiovizualului, a Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio-Moldova, dar și a directorului general al postului public. Se cere implicarea societății civile și garantarea independenței acestor instituții față de influențe politice.
• Înregistrarea obligatorie a jurnaliștilor independenți, prevăzută în proiectul noii legi a mass-mediei, este considerată nejustificată și contrară standardelor internaționale privind libertatea presei. Comisia recomandă eliminarea acestei condiții și recunoașterea jurnaliștilor cetățeni, bloggerilor și colaboratorilor ocazionali ca actori legitimi în spațiul media.
• Suspendarea activității media fără decizie judecătorească: În cazurile de sancționare severă, precum suspendarea sau revocarea licenței de emisie, legislația ar trebui să prevadă posibilitatea ca măsura să fie suspendată până la pronunțarea unei instanțe. În prezent, astfel de măsuri se pot aplica direct, fără garanții suficiente.
• Reglementări ambigue privind combaterea dezinformării: Deși definirea „dezinformării” este considerată compatibilă cu standardele europene, Comisia atrage atenția că atribuțiile Consiliului Audiovizualului în acest domeniu sunt prea largi și insuficient delimitate, riscând să conducă la cenzură sau la aplicarea arbitrară a sancțiunilor.
• Definiții neclare și suprapuneri legislative: Termeni-cheie precum „media”, „jurnalist” sau „publicație de presă” sunt definiți diferit în cele trei proiecte de legi, generând confuzie și lacune juridice. Comisia recomandă armonizarea acestor concepte într-un cadru legal coerent, pentru a evita interpretările contradictorii sau excluderea unor forme noi de exprimare media.
• Rolul vag al Consiliului de Presă: Deși este menționat în proiecte, statutul acestui organism de autoreglementare nu este suficient de clar definit. Comisia cere stabilirea valorii juridice a deciziilor Consiliului de Presă și asigurarea posibilității ca acestea să fie contestate în instanță.

În plus, Comisia reiterează o recomandare mai veche, neimplementată: modificarea articolului 5(2) din AMSC, care restricționează proveniența programelor audiovizuale doar la statele UE sau cele care au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră. Aceste limitări sunt considerate disproporționate și nejustificate în raport cu obiectivul protejării pluralismului.

Concluzie:

Comisia de la Veneția recunoaște progresul făcut de autoritățile moldovene în reformarea sectorului media, dar atrage atenția că multe dintre noile reglementări necesită îmbunătățiri esențiale pentru a evita riscuri serioase la adresa libertății de exprimare și a independenței presei. Organismul european își exprimă deschiderea de a continua dialogul cu Chișinăul și de a oferi expertiză suplimentară pentru alinierea completă la standardele democratice europene.

---