„La evaluarea inițială s-a constatat lipsa traducerii materialelor evaluării în privința mea, fapt confirmat și prin decizia CSJ din 1 august 2023. Mai mult, la audierea publică repetată din 16 aprilie, președintele Comisiei Pre-Vetting a confirmat că din cele 3478 de file din dosar au fost traduse selectiv doar câteva înscrisuri. Astăzi e aceeași situație? Au fost traduse toate înscrisurile sau doar selectiv?”, a precizat Alexei Paniș.

„Pot să răspund în același fel în care am făcut-o la audierea din 16 aprilie. Toate materialele au fost traduse în măsura în care a fost necesar. Asta s-a întâmplat fie în formă scrisă, fie pe cale verbală, pentru Comisie, în conformitate cu regulamentul se organizare și funcționare, unde este prevpzut acest aspect al limbilor. Reconfirm că toți membrii Comisiei au avut acces la toate materialele pe care le-au considerat că era relevant să aibă acces la ele în limba care era pe înțeles membrilor”, a răspuns președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel.

„La audierile din 16 aprilie ați menționat în privința activității tatălui dvs pentru cele doup afaceri, că ele nu ai făcut vreo daună funcției publice pentru care activa. Vreți să ne spuneți ce ați avut în vedere?”, a întrebat membra Comisiei Victoria Henley.

„V-ați referit la actele de constatare ANI? În perioada în care tata a deținut funcția publică, el nu a fost remunerat de companiile respective. Este o practică uniformă și a ANI, și a instanțelor de judecată, în sensul în care nu este constatată încălcarea Legii 132 sau 133, nu există un conflict de interese, în situația în care persoana care deține o funcție publică nu e remunerată. Am prezentat și exemple, care confirmă că aceste constatări sunt abuzive. Am prezentat și decizia CSJ, care a constatat că nu a fost cauzat niciun prejudiciu interesului public. Referitor la dividende, am în fața mea un extras din declarația de avere și interese personale a unui ministru. Deci, nu este o încălcare”, a răspuns Paniș.

„În raportul ANI este indicat un contract pentru achiziționarea unor produse agricole în valoare de 1 milion de lei, iar tatăl dvs fiind managerul uneia din acele companii și tot atunci având și funcția publică în oraș, cunoașteți la ce se referă acel contract și cum ar putea să aibă vreun impact în ceea ce privește conflictul de interese?”, a mai întrebat Victoria Henley.

„Instanța de judecată s-a expus la acest capitol. În raportul prezentat la 25 martie se distosionează realitatea, în condițiile în care a fost încheiată o tranzacție între doi agenți economici. Nu există niciun motiv din care ar putea fi afectat interesul public. Asta au stabulit și instanțele de judecată, iar actul la care se face referire nu este în vigoare la moment și nu produce efecte juridice pentru tatăl meu”, a precizat magistratul”, a explicat judecătorul.

„Aceasta a fost unica tranzacție la care ANI a avut întrebări și care ar fi putut duce la un conflict de interese, care să ducă la un oarecare impact asupra interesului public?”, a mai vrut să afle membra Comisiei.

„Dvs încercați să induceți în eroare. ANI a stabilit clar că nu există alte tranzacții și a făcut referire la acea tranzacție doar să indice că tata a deținut funcția respectivă. ANI nu a stabilit cum acel contract putea afecta interesul public”, i-a spus Paniș.

„Am prezentat acte emise de ANI pe spețe similare, doar în privința unor deputați PAS și ANI a avut o poziție diametral opusă. O să vedeți că nu există asemenea probleme referitor la constatarea conflictelor de interese, practicta e foarte simplă, doar că nu toți beneficiază de același tratament, din păcate”, a mai adăugat magistratul.

„Ne întoarcem la raportul de verificare al ANI, ați fost informat că raportul se referea la funcția și veniturile tatălui dvs. Știați despre acest lucru înainte să luați de la el împrumutul de 300 de mii de lei și mai târziu când ați folosit cardul de salariu? Vă întreb din nou dacă a fost etic din partea dvs să folosiți cardul tatălui și să luați un împrumut considerbil fiind conștient că sursele financiare ale tatălui dvs erau analizate de ANI. Ați intrebat atunci comisia dacă se aștepta ca dvs să luați mită în loc să acceptați ajutorul părinților dvs. Ce ați vrut să spuneți cu acel comentariu?”, a întrebat Herman von Hebel.

„Tata deținea o funcție publică și pe acel card erau transferate veniturile din activitatea respectivă – salariul din bugetul de stat. În esență, nu știu dacă e corect formulată întrebarea. Orice dubiu este exclus, alte mijloace pe acel card nu au fost transferate. În partea ce ține de împrumut, cunosc toate înscrisurile ANI, v-am rugat să faceți cunoștință cu textul deciziei, și dacă vom însuma sumele, veniturile depășesc cheltuielile. În perioada când am luat împrumutul, în 2021, familia tatălui meu a avut venituri de peste 1,3 milioane lei. ANI a emis un act în acest sens și e unicul valabil la această etapă”, a răspuns magistratul.

„În partea ce ține de informații de la Serviciul Fiscal de Stat, eu am primit-o ieri. În raportul de analiză operațională, expediat la 7 iulie 2022, se indicau veniturile în sumă de 4,032 milioane de lei, pentru perioada 2014-2021. Am verificat scrisoarea pe care mi-ați prezentat-o ieri și acolo cumva e omis un milion de lei, e mai puțin cu un milion. Asta din start pune la dubii buna credință a autorităților care pun la dispoziția comisiei informațiile. Un milion de lei e diferență mare”, a observat Paniș.

„Anterior am depus o cerere de recuzare în privința doamnei Răducanu, care era membru al Comisiei și am explicat că era I este consiliera președintelui RM și în momentul în care șefa statului deschis amenință judecătorii cu soluții la evaluarea externă, dumneaei nu putea participa în această comisie. Astăzi nu este doamna Răducanu…

Am o întrebare cine pe cine evaluează și cine trebuie evaluat? Din păcate s-a manipulat într-o manieră obraznică, pentru a fi excluși candidații incomozi, cu maximă seriozitate am tratat acest proces și am răspuns la toate întrebările și am prezentat decizii similare, iar dacă nu sunt primite răspunsurile mele aștept o explicație de ce în privința altor candidați se procedează altfel. Nu doresc altceva decât să fiu tratat pe picior de egalitate cu toți colegii care au trecut această evaluare. Sper ca la următoarea evaluare să ne vedem în aceeași componență”, a spus magistratul, în cuvântul de încheiere.

Audierile programate pentru 3 iunie la Comisia Pre-vetting ale magistratului Alexei Paniș au fost amânate. Secretariatul comisiei i-a expediat magistratului un mesaj prin care îl anunța, de vineri, că luni aceasta se va confrunta „cu probleme tehnice”. 

Magistratul, care a venit la primele audieri pre-vetting, încă în 2022, într-un tricou cu inscripția „CSM expirat”, nu a trecut evaluarea, în ianuarie 2023. Drept urmare, Alexei Paniș, alături de alți magistrați, s-a adresat în instanță.

În vara anului 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting, aceștia urmând să fie reevaluați de Comisie.

Alexei Paniș, unul dintre judecătorii vizați de deciziile CSJ, prin care au fost anulate hotărârile pre-vetting, a venit cu o reacție pe marginea criticilor ce a stârnit acest subiect. „Într-un stat de drept justiția nu poate fi tratată ca plantația guvernanților și mesajele lor la acest capitol trebuie să fie mai moderate. Textele deciziilor pronunțate confirmă că între experți și mercenari este o graniță fină, peste care, din păcate, s-a pășit în prevetting”, a menționat magistratul, într-un mesaj pentru UNIMEDIA.

Tot atunci, premierul Dorin Recean a venit cu o atenționare către judecătorii din cadrul Curții Supreme de Justiție, care au participat la anularea unor decizii ale Comisiei Pre-vetting. „Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că, nu ne-ați surprins. Veți răspunde conform legislației”, a declarat Recean.

La rândul său, președinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi de atunci, Olesea Stamate a declarat: „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară. Nu s-a examinat temeinic, să se vadă dacă intr-adevăr unele merită a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul „după noi și potopul”.

În februarie 2024, Alexei Paniș a contestat refuzul președintei Maia Sandu de a-l numi în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă.

„E dreptul meu prin lege în momentul în care am întrebări la anumiți candidați să reîntorc dosarele la Consiliul Superior al Magistraturii”, a comentat președinta Maia Sandu referindu-se la scandalul legat de judecătorul Alexei Paniș.

În martie 2024, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a cerut investigarea judecătorului Alexei Paniș, iar Procuratura a verficat și emis ordonanțe de refuz. Totuși, CNA a expediat Aparatului președintelui țării „o notă pe care o secretizează”, a anunțat procuroarea Victoria Furtună.

În aprilie 2024, Paniș a fost audiat repetat la Pre-vetting, iar întrebările l-au vizat mai mult pe tatăl său decât activitatea sa de judecător. Magistratul a pus la îndoială traducerile efectuate de secretariat. „După cazul cu Iulian Munteanu, nu am încredere în acesta”, a spus Paniș.

La 7 iunie, Alexei Paniș a fost audiat din nou, repetat, la Comisia Pre-Vetting. Potrivit judecătorului, cu doar 24 de ore înainte de probă, Comisia de evaluare i-a expediat materiale suplimentare acumulate de la Serviciul Fiscal de Stat, care nu corespund adevărului