Blocajul a intervenit marți, 20 octombrie, în cadrul unei reuniuni a experților tehnici din statele membre ale Uniunii Europene. Aceștia urmau să convină asupra unui pas procedural care ar fi permis începerea procesului de deschidere a ultimelor două grupuri de negociere pentru aderarea celor două țări.

Cele două grupuri vizează domenii precum agricultura, mediul și transporturile.

Ungaria nu și-a explicat decizia

Potrivit Kyiv Independent, reprezentanții celorlalte state membre le-au cerut colegilor ungari să explice motivele opoziției, însă nu au primit niciun răspuns.

În schimb, Budapesta ar fi transmis că își menține poziția anterioară. Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană a fost solicitată să comenteze situația, însă nu a răspuns până la publicarea articolului.

Blocajul nu ar avea legătură cu drepturile educaționale ale minorității maghiare din Ucraina. Pe 12 octombrie, Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege privind școlile minorităților, într-o încercare de a răspunde solicitărilor Budapestei și de a facilita avansarea negocierilor de aderare la UE.

Republica Moldova și Ucraina avansează împreună în procesul de aderare la Uniunea Europeană, negocierile fiind organizate în șase grupuri tematice care cuprind reformele necesare pentru alinierea legislației celor două state la normele europene.

Pe 13 octombrie, la Luxemburg, cele două țări au reușit să deblocheze încă două grupuri de negociere. Au rămas astfel două grupuri care ar putea fi deschise până la sfârșitul anului.

Potrivit publicației citate, opoziția Ungariei ar putea fi temporară, astfel încât guvernul de la Budapesta să nu fie acuzat de opoziție că adoptă o atitudine prea conciliantă față de Ucraina.

Subiectul va fi reluat la următoarele reuniuni ale grupului de lucru pentru extindere de la Bruxelles, până la depășirea impasului. Avansarea proceselor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei reprezintă o prioritate pentru președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care coordonează aceste reuniuni până la sfârșitul anului.

Oficiali europeni și reprezentanți ai guvernelor naționale estimează că ultimele două grupuri de negociere ar putea fi deschise oficial în decembrie.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

---