„- În eventualitatea pesimistă în care, în următoarea perioadă, nu vom avea precipitații, iar nivelul Nistrului va scădea și mai mult, ce alternative avem pentru locuitori?

- Aprovizionarea cu apă în localități și orașe este responsabilitatea administrației publice locale. Nu vreau să pasez responsabilitatea, dar vreau ca cetățenii să cunoască faptul că, în orașul sau satul în care trăiesc, de livrarea apei la robinete nu este responsabil Guvernul, ci primarii. Este foarte important ca oamenii să ceară de la primari și de la consiliile locale informații despre ce investiții s-au făcut în această infrastructură. Din păcate, acest lucru a fost lăsat la coada priorităților, inclusiv în Chișinău. Dacă în sate bugetul este limitat, la Chișinău bugetul este destul de mare și permite proiecte importante, dar, din păcate, nu s-a investit în această direcție. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, a declarat Gheorghe Hajder.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, dă asigurări că Republica Moldova nu riscă să rămână fără apă, chiar dacă debitul Nistrului a scăzut semnificativ. Potrivit declarațiilor lui Hajder volumele de apă disponibile sunt suficiente pentru a acoperi toate necesitățile, inclusiv ale municipiului Chișinău.

Șeful Guvernului a făcut mai multe precizări privind situația dezastruoasă de pe Nistru, în contextul în care, Ucraina a informat Moldova, acum două zile, despre „imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor”. „Dacă un oraș mare cum e capitala, care are aproape 1 milion de oameni, va rămâne fără apă potabilă la robinete și în canalizare, va fi o catastrofă. De asta lucrăm cu Primăria, lăsăm luptele politice la o parte și ne asigurăm că Chișinăul va avea apă”, a declarat Tofan.

În ședința de Guvern din 30 septembrie, Vasile Tofan a venit cu o replică la criticile din societate, pe criza de pe Nistru. „Nu accept că ucrainenii sunt de vină. Uitați-vă la Dunăre, la Rin, la Prut. Acolo tot ei au blocat apa? Am folosit toate relațiile noastre ca să întindem decizia aceasta, iar Ucraina ne-a dat mult mai multă apă până cum decât intra în centrală”, a declarat prim-ministrul.

Situația hidrologică a Nistrului și scăderea alarmantă a volumelor de apă au fost discutate la o nouă ședință extraordinară a Comisiei Nistrene, ieri, 29 septembrie. Potrivit Ministerului Mediului, se atestă o scădere fără precedent a nivelului apei în Nistru, iar Ucraina a informat Moldova despre „imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate”.

Locuitorii din Vălcineț, raionul Ocnița, se arată îngrijorați de situația de pe Nistru și spun că nu au nicio informație din partea autorităților. „Așa ceva nu a fost niciodată. Apa e tot mai puțină și mai puțină. Nu ne-a anunțat nimeni nimic, e tare grav. În Ucraina apă este, totul e plin, iar nouă ne-au închis-o. La Novodnestrovsck e plin cu apă până deasupra”, a relatat un localnic.

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se apropie de o situație tot mai dificilă în ceea ce privește asigurarea cu apă, după ce seceta a provocat scăderi dramatice ale nivelului râurilor. „Pe termen mediu și lung, trebuie să ne pregătim pentru o realitate în care perioadele de secetă vor fi mai frecvente, iar apa va deveni o resursă tot mai greu de asigurat. Asta înseamnă să adaptăm infrastructura de captare a apei la noile realități și să reutilizăm apa acolo unde este posibil, să investim în rezerve, să reducem pierderile din rețele și să folosim mai eficient fiecare metru cub de apă”, a scris șefa statului.

Debitul de apă evacuat din lacul de acumulare Costești–Stânca în râul Prut a fost redus la 14 metri cubi pe secundă, în contextul situației hidrologice severe. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Pe 27 septembrie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că situația privind debitul apei în nordul țării se resimte deja asupra râului Nistru și a solicitat autorităților centrale să ofere mai multe informații despre măsurile și negocierile privind asigurarea cu apă. Ulterior, în reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, fiind în nordul țării a precizat că „apă încă este, dar s-a retras mult — nivelul a scăzut la cote istorice. Aceeași situație critică este și în Ucraina, de unde Nistrul curge spre noi, fapt ce ne afectează direct și puternic. Oricât ar arăta primarul Ceban cu degetul spre PAS, minister sau guvernare, acuzațiile politice nu vor aduce nici apă și nici ploaie.”

Imagini transmise la adresa redacției UNIMEDIA de locuitorii din Soroca surprind nivelul scăzut al apei în râul Nistru și mai mulți pești morți rămași pe pietrișul din albie. Oamenii din zonă se arată îngrijorați de starea râului.

În seara zilei de 26 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat că situația de pe râul Nistru se agravează din cauza lipsei de precipitații din Ucraina. Acesta a menționat că nivelul apei în nordul țării a scăzut considerabil.

Totodată, meteorologii au anunțat despre o scădere accentuată a debitelor pe Nistru, Prut și râurile mici.

La 14 septembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că R. Moldova și Ucraina nu au ajuns la un consens privind volumul de apă care urmează să fie deversat din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, în cadrul ședinței desfășurate pe platforma Comisiei Nistrene. „Inițial, partea ucraineană a propus să deverseze către RM doar volumul de apă care intră efectiv în lacul Novodnistrovsk - adică o medie de doar 22 m³/s.”, a precizat oficialul.

În context, primarul capitalei, Ion Ceban, a afirmat că autoritățile ar crea „panică” în jurul riscului că municipiul Chișinău va rămâne fără apă, pentru a acoperi creșterea prețurilor din ultima perioadă. „Toată vara au manipulat cu această sperietoare, iar acum continuă aberațiile”, a declarat edilul.

Deputații au aprobat, în ședința din 22 septembrie, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 26 septembrie.

În aceeași zi, solicitarea a fost examinată și aprobată în ședința Guvernului.

S-a întâmplat după ce, cu o zi înainte președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, în contextul situației tot mai dificile din aceste sectoare.

Pe 5 august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a vizitat lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina, una dintre principalele surse de apă pentru Nistru, și a atras atenția asupra scăderii nivelului apei.

La 3 august, Comisia Națională de Management al Crizelor a aprobat un nou set de măsuri pentru gestionarea situației din sectorul energetic și a riscurilor generate de nivelul scăzut al apei în fluviul Nistru.

La 20 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, anunța că Ucraina cere Republicii Moldova „să reducă debitul pe Nistru cu 30%”.

Totodată, Gheorghe Hajder i-a solicitat primarului general să informeze locuitorii despre starea surselor alternative de alimentare cu apă, invocând riscurile generate de scăderea nivelului apei în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. „Locuitorii au dreptul să știe dacă municipiul este pregătit să facă față unei eventuale crize”, a declarat ministrul.

De cealaltă parte, Ion Ceban a declarat că reprezentanții guvernării încearcă să inducă panică în societate prin declarații privind aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău.

Pe 23 iulie, primarul capitalei a mers la Holercani, ca să verifice care e nivelul apei în Nistru, după ce mai devreme a calificat drept false imaginile apărute în spațiul public, potrivit cărora fluviul ar fi secat.

Tot în acea zi, Ion Ceban, a declarat că imaginile apărute în spațiul public, potrivit cărora râul Nistru ar fi secat, sunt scoase din context și induc în eroare opinia publică.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru 30 de zile. Tot în acea zi, Executivul a declarat și stare de alertă hidrologică pe Nistru.

---