Patru direcții principale sunt luate în calcul pentru extinderea Uniunii Europene

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a prezentat marți, 25 august 2026, la Conferința Ambasadorilor Croați de la Zagreb, planul Comisiei Europene pentru reformarea procesului de extindere al Uniunii Europene.

Printre principalele propuneri se numără integrarea treptată, verificarea mai strictă a candidaților și noi metodologii de aderare, potrivit Euronews.com. Marta Kos a descris acest moment drept un nou „moment Helsinki” pentru UE, făcând referire la extinderea masivă de după Războiul Rece, când 10 state au aderat la blocul comunitar.

„Lumea s-a schimbat, iar procesul de extindere trebuie să se schimbe odată cu ea”, a declarat Kos. Oficialul european a subliniat că UE trebuie să fie pregătită să primească mai mult de 30 de state membre și a lansat dezbaterea înaintea summitului liderilor europeni din octombrie.

Uniunea Europeană ar putea implementa noi reforme interne pentru momentele de criză

„Trebuie să facem procesul decizional mai flexibil și mai suplu. Acest lucru ar putea însemna reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru poate bloca deciziile celorlalți sau chiar micșorarea dimensiunii instituțiilor noastre”, a declarat Marta Kos.

Ea a menționat și mecanismul de cooperare consolidată, folosit deja în cadrul acordului Schengen și al zonei euro, ca un exemplu de avansare în proiecte comune pentru grupuri mai mici de state membre.

UE cere garanții de securitate mai stricte pentru noii membri

Un alt punct central al propunerilor Comisiei Europene este întărirea măsurilor de prevenire a regresului democratic și a încălcării statului de drept în rândul noilor membri. Comisarul Marta Kos a atras atenția asupra necesității unor garanții mai solide pentru a evita situații precum cea a Ungariei sub conducerea lui Viktor Orbán.

„Trebuie să renunțăm la logica de tipul «totul sau nimic» în procesul de extindere. Avem nevoie de o abordare mai structurată pentru a câștiga timpul pe care nu-l mai avem. Trebuie să căutăm modalități mai ambițioase de integrare treptată”, a explicat Kos.

Aderarea Ucrainei este unul din motivele aflate la baza procesului de integrare treptată

Această urgență este amplificată de procesul de aderare al Ucrainei, în contextul în care capitalele europene iau în considerare posibilitatea de a include garanții de securitate ca parte a unui viitor acord de pace cu Rusia, pentru a ancora Kievul ferm în Europa.

Deja există beneficii timpurii pentru candidați, cum ar fi aderarea la zona SEPA sau conectarea la rețeaua energetică a Uniunii. La începutul lunii iunie 2026, Uniunea Europeană a început și negocierile pentru aderarea accelerată a Republicii Moldova la blocul comunitar.

„Acestea sunt pași pozitivi, dar nu sunt suficienți”, a adăugat Kos.

UE ar putea adopta măsuri tranzitorii pentru protejarea intereselor blocului comunitar

Un alt aspect important al noii strategii de extindere este înțelegerea impactului pe care noii membri îl vor avea asupra statelor existente și protejarea intereselor Uniunii Europene împotriva riscurilor potențiale. Kos a subliniat că UE are deja experiență cu măsuri tranzitorii extinse, menite să garanteze o integrare fără probleme a nou-veniților. „Trebuie să ne asigurăm că bugetul UE poate continua să finanțeze prioritățile noastre”, a declarat comisarul. Subiectul alocării bugetare pentru noii membri rămâne însă unul sensibil, mai ales în contextul negocierilor tensionate privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

---