„Premierul Tofan a vobit despre filtre mai stricte împotriva nedeclarării veniturilor. Ce înseamnă aceste filtre, ce anume se va verifica?”

„De exemplu, verificăm dacă persoana arată că achită factura și are o factură la energie sau la gaz destul de mare, da arată că are venit zero. Bineînțeles că acest lucru iese în evidență și noi începem să verificăm veniturile. Nu poți să achiți factura, dar să ai venit zero. Dacă are remitențe, trebuie să arate, pentru că acestea tot sunt un venit, noi nu solicităm persoanelor să arate salariul, ci care e venitul, inclusiv din dobânzi etc. Anul trecut am introdus un criteriu nou - dividendele din dobândă și era cred că dacă ai 4000 de lei pe an dividende din dobâbdă însemna că, de fapt, ai în bancă 1000 de mii de lei. 4000 de lei poate fi nu prea mult pe an, dar faptul că o persoană are în bancă suma respectivă - trebuie să ne întrebăm ca societate - susținem aceste familii ori le susținem pe cele care nu au niciun leu în bancă. Scopul e să ajutăm persoanele care într-adevăr nu au cu ce achita aceste facturi, ca să treacă mai ușor perioada rece a anului”.

„Verificați ce are, de exemplu apartament, mașină?”

„Apartament, mașină, se verifică ce conturi are în bancă, de la CNAS ce prestații sociale are, pe lângă salariu - prestații, ajutor, indemnizație, alocație, toate aceste lucruri. Cu Cadastru verificăm. La fel, verificăm și cu Poliția de Frontieră dacă o persoană depune cerere, dar de fapt, ea nu se află o perioadă lungă de timp pe teritoriul țării, atunci decade. Toate aceste filtre se aplică.”

„Dacă un membru al familiei e aici și muncește legal și nu depășește un salariu de 20 mii lei, având doi copii la întreținere, iar soțul e plecat peste hotare, care arată un venit zero - aceste persoane nu vor intra în categoria persoanelor compensate?”

„Depinde de foarte multe criterii. Nu e vorba doar de salariu. Depinde care e suprafața apartamentului, care e plata facturii, cât e consumul.”

„Ce ar însema plata facturii și cât e consumul? Un exemplu?”

„Anul trecut - dacă erai o familie și aveai doi copii și venit sub 15 mii lei ca și familie, în mare parte te calificai. Mai este un criteriu care din start te califică - dacă este o persoană cu dizabilități în familie. Aici iarăși, te califici imediat, pentru că dizabilitatea aduce costuri foartee mari în familie - noi oferim suport imediat. Anul acesta ne gândim să introducem și deținerea automobilului - ceea ce nu a fost anii trecuți, dar sunt discuții, să nu discalificăm familia doar pentru că are o mașină, probabil va fi mai mult dacă are două mașini sau care sunt mai noi de 5-7 ani.”

„Există deja o inchitate pentru cei care muncesc, contribuie la stat, plătesc și respectiv, sunt cei care nu muncesc, nu declară, au venituri nedeclarate destul de bune, dar primesc aceste compensații. Ați vorbit despre persoanele care nu declară veniturile, dar trăiesc pe picior larg, își permit să achite facturi mari. Aceste persoane cum le veți identifica, pe lângă faptul că achită facturi mai mari? Ce altceva?”

„Nu știu de unde vine percepția că primeac compensații oamenii care nu declară veniturile. Nu excludem cazuri singulare și avem și centrul de apel, când cineva semnalizează că altcineva s-a calificat greșit și noi verificăm, dar în mare parte, anii precedenți au arătat că erorile sunt foarte mici. Percepția că primesc compensații oamenii care nu ar trebui nu știu de unde vine, pentru că sistemul e destul de riguros. Pentru persoanele care declară venit zero, noi automat indicăm că au un salariu minim, cel puțin. Poate să indicăm salariul mediu. Cei cu salariu minim nu neapărat beneficiază de compensații, dacă trăiește pe picior larg, cu siguranță are proprietăți, are un apartament mare sau două apartamente și atunci din start decazi. Verificăm absolut toate conturile din bancă, dacă ai afacere, la fel, pentru că afacerea aduce profit și acest lucru se vede.”

„O altă categorie sunt pensionarii, care au pensii mici, dar care de-a lungul vieții au lucrat fie fără forme legale, fie au muncit peste hotare și nu au contribuit la bugetul de stat. Cum vedeți situația în care aceste persoane ajung să primească aceleași compensații ca și persoanele care au muncit legal și au plătit ani la rând contribuții? Unde e aici echitatea?”

„Când ne uităm, beneficiari de compensații sunt mulți pensionari, persoane cu dizabilități, famiii cu copii. Pensionarii - știm foarte bine cum era munca acum zeci de ani și părinții și buneii noștri au fost forțați să plece peste hotare, ca să facă un ban și să ne crească pe noi, întrebarea e - noi trebuie să-i penalizăm pentru asta? Da, ei nu au contribuit la bugetul asigurărilor din Moldova, dar ei au crescut aici copii, pe care i-au ridicat, trimițând bani, remitențe acasă - bani care tot au intrat în circuitul în țară. O pensionară care a muncit toată viața peste hotare stă pe o alocație, pentru că la pensia minimă nici nu se califică și într-adevăr nu are cu ce să-și achite factura, e un semn de solidaritate ca să ajuți aceste categorii de persoane pentru a trece cu bine iarna”.

Totodată, Natalia Plugaru a anunțat că donatorii care au ajutat Republica Moldova cu bani pentru compensațiile la căldură în anii precedenți refuză să o mai facă. Ministra Muncii și Protecției Sociale a precizat că, mesajul partenerilor este clar: „trebuie să preluați resurse din bugetul de stat și să achitați, v-am ajutat la începutul perioadei, e timpul să generați asta din bugetul propriu”.

Inițial, ministra Muncii a anunțat din ce dată moldovenii vor putea depune cereri pentru compensația la căldură. „Înscrierile vor începe la 1octombrie, așa cum sunt obișnuiți oamenii. Practic, procesul de înregistrare rămâne același”, a precizat oficiala. Totodată, la începutul lunii viitoare, autoritățile vor anunța care vor fi criteriile de eligibilitate, dar și compensația minimă și maximă.

Ulterior, Ministerul Muncii a schimbat data pentru a depune cereri pentru „ajutor la contor”, anunțând că startul se va da pe 1 noiembrie.

Deputatul PAS Marcel Spatari, numit președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, spune că pentru a avea resurse ca să ofere cetățenilor din păturile vulnerabile compensații la căldură, în perioada rece a anului, autoritățile trebuie să colecteze bani de la cei avuți, dar și de la persoanele „care joacă jocuri de noroc, fumează, care sparg timpanele cu focuri de artificii”. Potrivit parlamentarului, impozitele pe avere sunt justificate. „Dacă cineva își permite să aibă casă cu 3 etaje și să o încălzească cu 300 metri cubi de gaz pe lună, atunci să plătească”, a spus Spatari.

Totodată, moldovenii care vor depăși plafoanele de bază la consumul de resurse energetice vor plăti facturi mai mari. Guvernul propune introducerea, din 1 aprilie 2027, a unui sistem de TVA diferențiat: consumul lunar de până la 150 m³ de gaze și 100 kWh de energie electrică va fi protejat prin cote reduse, în timp ce volumele care depășesc aceste limite vor fi taxate cu cota standard de 20%.

La 8 septembrie, Guvernul a aprobat în ședință extraordinară, proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2027, document care a stârnit controverse și care a fost examinat fără consultări publice și urmează să fie transmis Parlamentului.

La 10 septembrie, deputații PAS au aprobat în prima lectură proiectul legii fiscale pentru anul 2027. Documentul prevede, între altele, aplicarea TVA de 20% la gaz și energie.

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru, nu exclude o nouă scumpire a gazelor. Acesta a declarat că tariful actual nu acoperă costurile, iar evoluția prețurilor pe piața internațională va influența tariful din sezonul rece.

Directorul general ANRE, Alexei Taran, a explicat de ce în țările vecine cu Republica Moldova - Ucraina și România - tariful la gaz este mai mic decât la noi. „În Ucraina, companiile de producere și distribuție sunt obligate, prin Legea marțială, să ofere consumatorilor serviciul la un preț mult mai mic decât costul efectiv. În România tariful este plafonat și orice sumă deasupra o plătește cine? Statul!”, a punctat Taran.

Prețul gazului natural pe piața europeană continuă să crească și a ajuns la 74,35 euro/MWh la începutul lunii septembrie. Potrivit Energocom, cotația TTF a urcat de la 68,32 euro/MWh pe 24 august la 69,81 euro/MWh pe 31 august, iar evoluția este pusă pe seama tensiunilor geopolitice, a riscurilor privind livrările de GNL și a nivelului redus al stocurilor europene.

În context, Energocom a comunicat că monitorizează zilnic evoluțiile de pe piețele europene și factorii care pot influența costurile de achiziție a gazelor naturale.

Din această lună, moldovenii plătesc mai mult pentru gaz. Tariful majorat a intrat în vigoare din 1 septembrie 2026, anterior fiind publicat în Monitorul Oficial.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat pe 21 august majorarea tarifului la gazele naturale.

Pe 15 iulie, Energocom că a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), cererea privind ajustarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, tariful propus fiind de 20,93 lei/m3 de gaz.

Alexandr Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de Administrare al Energocom, în semn „de dezacord” cu solicitarea.

Ulterior, acesta a declarat că solicitarea companiei privind majorarea tarifelor la gazele naturale a venit „de sus”.

În luna februarie 2026, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat un tarif pentru gazele naturale de 14,43 lei pentru un metru/cub, pentru consumatorii casnici, cu TVA inclus.

Tariful propus de Energocom pe 30 ianuarie a fost de 14,12 lei pe metru cub, fără TVA, sau 15,25 lei cu TVA inclus.

Facturile la gaz pentru luna iulie i-au băgat în sperieți pe moldoveni. Circa 4 mii de consumatori au sunat la Energocom, pentru a cere explicații privind indicii contoarelor incluși. În context, furnizorul a venit cu precizări, dar acestea i-au indignat și mai mult pe cetățeni, care și-au exprimat nemulțumirile în comentarii.

În același timp, energia electrică ar putea deveni mai scumpă cu aproximativ 20% de la 1 aprilie 2027, în contextul propunerii de aplicare a cotei standard de TVA pentru produsele energetice, a declarat secretara de stat la Ministerul Finanțelor, Corina Alexa. Potrivit declarațiilor acesteia, autoritățile vor căuta mecanisme de compensare astfel încât impactul asupra facturilor finale să fie redus pentru consumatori.

---