„Premierul Tofan sugera că anul acesta ar putea fi un număr mai mic de persoane care vor putea beneficia de compensații. Ce ar însemna aceasta?”, a fost întrebată Natalia Plugaru.

„Într-adevăr, inițial așa a declarat. Noi între timp am discutat cu dumnealui, i-am arătat diferite scenarii și impactul care ar fi dacă noi totuși am retrage compensațiile la un număr de gospodării și luând în considerație impactul și prețurile care au crescut, atunci cred că ajungem la un compromis și la un consens și nu va fi această scădere resimțită și cel puțin să păstrăm același număr de gospodării sau dacă va crește/va scădea, atunci nu foarte mult. Într-adevăr, luând în considerație restricțiile sau deficitul bugetar pe care îl avem, politica fiscală nouă, care încă nu a generat venituri la bugetul de stat, programul compensației este destul de costisitor pentru noi ca țară. Doar anul trecut, suma a fost de 2,4 miliarde în 5 luni”, a menționat ministra Muncii.

„Dar deocamdată, până la finalul anului au fost aprobate doar 550 milioane lei. Premierul spunea că obiectivul e ca banii să ajungă la cei care chiar au nevoie, dar preciza că nu este totul și că se caută resurse. De unde vor fi plătite aceste compensații?”

„Anii precedenți, cu excepția anului trecut, am avut contribuții de la donatori, de la multe țări din UE, care au contribuit la bugetul de compensații. Apoi gradual s-au retras, luînd în considerație și necesitățile în fiecare țară, pentru că prețurile cresc global. Anul trecut am fost în situația în care am achitat absolut totul din bugetul de stat - 2,4 miliarde. Anul acesta la fel suntem în negocieri cu donatorii, dar destul de complicat de mobilizat acești bani, pentru că mesajul e că ar trebui deja să preluați singuri din bugetul de stat să achitați, v-am ajutat la începutul perioadei, e timpul să generați asta din bugetul propriu”.

„Dar între timp, premierul spun că vorbește cu partenerii.”

„Da, sigur, discutăm cu guvernele mai multor țări.”

„Există un răspuns?”

„Deocamdată nu avem confirmări.”

Deputatul PAS Marcel Spatari, numit președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, spune că pentru a avea resurse ca să ofere cetățenilor din păturile vulnerabile compensații la căldură, în perioada rece a anului, autoritățile trebuie să colecteze bani de la cei avuți, dar și de la persoanele „care joacă jocuri de noroc, fumează, care sparg timpanele cu focuri de artificii”. Potrivit parlamentarului, impozitele pe avere sunt justificate. „Dacă cineva își permite să aibă casă cu 3 etaje și să o încălzească cu 300 metri cubi de gaz pe lună, atunci să plătească”, a spus Spatari.

Totodată, moldovenii care vor depăși plafoanele de bază la consumul de resurse energetice vor plăti facturi mai mari. Guvernul propune introducerea, din 1 aprilie 2027, a unui sistem de TVA diferențiat: consumul lunar de până la 150 m³ de gaze și 100 kWh de energie electrică va fi protejat prin cote reduse, în timp ce volumele care depășesc aceste limite vor fi taxate cu cota standard de 20%.

La 8 septembrie, Guvernul a aprobat în ședință extraordinară, proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2027, document care a stârnit controverse și care a fost examinat fără consultări publice și urmează să fie transmis Parlamentului.

La 10 septembrie, deputații PAS au aprobat în prima lectură proiectul legii fiscale pentru anul 2027. Documentul prevede, între altele, aplicarea TVA de 20% la gaz și energie.

Deputatul PAS, Vasile Grădinaru, nu exclude o nouă scumpire a gazelor. Acesta a declarat că tariful actual nu acoperă costurile, iar evoluția prețurilor pe piața internațională va influența tariful din sezonul rece.

Directorul general ANRE, Alexei Taran, a explicat de ce în țările vecine cu Republica Moldova - Ucraina și România - tariful la gaz este mai mic decât la noi. „În Ucraina, companiile de producere și distribuție sunt obligate, prin Legea marțială, să ofere consumatorilor serviciul la un preț mult mai mic decât costul efectiv. În România tariful este plafonat și orice sumă deasupra o plătește cine? Statul!”, a punctat Taran.

Prețul gazului natural pe piața europeană continuă să crească și a ajuns la 74,35 euro/MWh la începutul lunii septembrie. Potrivit Energocom, cotația TTF a urcat de la 68,32 euro/MWh pe 24 august la 69,81 euro/MWh pe 31 august, iar evoluția este pusă pe seama tensiunilor geopolitice, a riscurilor privind livrările de GNL și a nivelului redus al stocurilor europene.

În context, Energocom a comunicat că monitorizează zilnic evoluțiile de pe piețele europene și factorii care pot influența costurile de achiziție a gazelor naturale.

Din această lună, moldovenii plătesc mai mult pentru gaz. Tariful majorat a intrat în vigoare din 1 septembrie 2026, anterior fiind publicat în Monitorul Oficial.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat pe 21 august majorarea tarifului la gazele naturale.

Pe 15 iulie, Energocom că a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), cererea privind ajustarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, tariful propus fiind de 20,93 lei/m3 de gaz.

Alexandr Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de Administrare al Energocom, în semn „de dezacord” cu solicitarea.

Ulterior, acesta a declarat că solicitarea companiei privind majorarea tarifelor la gazele naturale a venit „de sus”.

În luna februarie 2026, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat un tarif pentru gazele naturale de 14,43 lei pentru un metru/cub, pentru consumatorii casnici, cu TVA inclus.

Tariful propus de Energocom pe 30 ianuarie a fost de 14,12 lei pe metru cub, fără TVA, sau 15,25 lei cu TVA inclus.

Facturile la gaz pentru luna iulie i-au băgat în sperieți pe moldoveni. Circa 4 mii de consumatori au sunat la Energocom, pentru a cere explicații privind indicii contoarelor incluși. În context, furnizorul a venit cu precizări, dar acestea i-au indignat și mai mult pe cetățeni, care și-au exprimat nemulțumirile în comentarii.

În același timp, energia electrică ar putea deveni mai scumpă cu aproximativ 20% de la 1 aprilie 2027, în contextul propunerii de aplicare a cotei standard de TVA pentru produsele energetice, a declarat secretara de stat la Ministerul Finanțelor, Corina Alexa. Potrivit declarațiilor acesteia, autoritățile vor căuta mecanisme de compensare astfel încât impactul asupra facturilor finale să fie redus pentru consumatori.

---