4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Rusia şi China au blocat în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluţie care cerea deblocarea Strâmtorii Ormuz

Rusia şi China s-au opus marţi, 7 aprilie, prin veto în Consiliul de Securitate al ONU unei rezoluţii care cerea deblocarea Strâmtorii Ormuz şi încuraja escortarea militară a navelor comerciale care trec prin acest coridor esenţial pentru comerţul cu petrol şi gaze, scrie adevărul.ro.

Foto: Profimedia

Textul rezoluţiei, prezentat de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit şi Qatar, solicita "coordonarea măsurilor cu caracter defensiv şi proporţionale cu circumstanţele" actuale, inclusiv escortarea navelor comerciale şi încetarea atacurilor iraniene asupra acestora.

China şi Rusia, membri permanenţi şi cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, au votat împotriva rezoluţiei, care a primit 11 voturi pentru şi două abţineri.

Ca represalii în urma războiului declanşat de SUA şi Israel, Iranul permite acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial.

Blocajul Strâmtorii Ormuz, care a survenit loviturilor israeliano‑americane asupra Iranului din 28 februarie, a perturbat aproape complet tranzitul prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, pe unde trece în mod normal o cincime din producția globală de petrol și gaz natural lichefiat. Situația a dus la o creștere accentuată a prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice la nivel mondial.  

Impactul nu se limitează la petrol. Prețurile gazului natural lichefiat au crescut semnificativ în Asia, iar costurile combustibilului pentru aviație și ale unor resurse precum heliul sunt, de asemenea, în creștere.

În absența unei soluții rapide, aceste evoluții ar putea alimenta inflația globală și încetini creșterea economică.

Potrivit analistului Marko Papic, pierderile actuale de aprovizionare se ridică la aproximativ 5% din oferta globală de petrol. Acest deficit ar putea să se dubleze până la jumătatea lunii aprilie, pe măsură ce rezervele temporare se epuizează.

Fără aceste rezerve, piața ar depinde exclusiv de producția curentă - iar capacitatea de a relua livrările este limitată. Producătorii din Orientul Mijlociu au fost nevoiți să reducă extracția din cauza lipsei capacităților de stocare și transport.

Reluarea producției la nivel maxim ar putea dura luni de zile după încheierea conflictului.


Pub