EDUCAȚIE

Deputata Maria Ciobani a menționat că „nicio forță politică nu și-a asumat transformarea educației într-un proiect de țară, pe baza unei viziuni unitare și, chiar dacă a existat o Lege a Învățământului, apoi a fost adoptat Codul Educației, procesul a fost unul haotic, discontinuu și, uneori, chiar contradictoriu”. Maria Ciobanu a mai spus să sistemul a fost politizat și finanțat insuficient, comasarea Ministerului Educație cu cel al Culturii a aruncat educația în criză, etc și, respectiv e nevoie de reforme esențiale pentru care Platforma DA își ia următoarele angajamente:

1.      descongestionarea Curriculumului la mai multe materii, precum și reducerea aspectelor birocratizate (platforma SIME - Sistem Informațional de Management în Educație - transformă dirigintele la clasă într-un statistician, fiind absolut inutilă);

 2.      separarea celor două ministere importante: Ministerul Educației și Ministerul Culturii - vom iniția reformarea instituțiilor superioare de învățământ, printr-o acreditare corectă, reală, profesionistă;

3.      reformarea învățământul pedagogic prin comasarea facultăților/departamentelor și instituțiilor cu profil pedagogic într-o Academie Pedagogică națională bine dotată, cu alocări bugetare adecvate și anumite facilități pentru studenți și corpul profesoral, pentru a asigura prestigiul profesiei corelat pe noile realități educaționale și, implicit, necesarul de cadre didactice din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional tehnic din mediul rural în special;

 4.      creșterea finanțării instituțiilor publice de învățământ superior pentru creșterea calității programelor de studii superioare cu cel puțin 10% și a cercetării universitare;

 5.      investiții pentru modernizarea căminelor studențești cel puțin câte 3 mln de lei anual;

susținerea unor bursieri pentru studii peste hotarele țării pentru revenirea acestora acasă și       participarea în guvernarea țării;

 6.      încurajarea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală prin dezvoltarea infrastructurii, conectivității și accesibilității cadrelor universitare, studenților la echipamente digitale;

 7.      dezvoltarea unui plan național privind formarea inițială profesională (licență și masterat) și la distanță. Acesta ar trebui să includă predarea online, un conținut educațional de înaltă calitate, cadre universitare formate cu competențe digitale avansate, instrumente accesibile și platforme securizate care respectă standardele de confidențialitate și de etică;

 8.      parteneriate între companii și universități pentru a asigura inserția pe piața muncii și forme de învățământ dual pentru calificări inginerești, industrie;

 9.      rezolvarea problemei imposturii academice prin verificarea din oficiu, la nivel național, a tuturor lucrărilor de licență, masterat, doctorat și de grad didactic, pentru a exclude fenomenul plagiatului;

10.   elaborarea proiectului de țară „Moldova Educată”, cu o viziune unitară și modernă în sistemul educației publice și culturii naționale;

 11.   asigurarea finanțării stabile a educației care va atinge cca 19% din bugetul public.

CULTURĂ

Deputatul Vasile Năstase a menționat că este o realitate că cultura a devenit în RM o cenușăreasă, dar dacă nu avem educație și cultură nimic nu avem!

Platforma Demnitate și Adevăr își asumă următoarele angajamente în domeniu:

1. alocarea a nu mai puțin de 5-7 la sută din PIB pentru Ministerul Culturii, minister care va fi separat de Ministerul Educației;

2.reformarea sistemului şi principiului de finanţare a culturiipebază de priorităţi naţionale şi proiecte în domeniul de referinţă;

3. rezolvarea în regim de urgenţă a problemelor acute din domeniul culturii: protejarea patrimoniului material şi imaterial, completarea colecţiilor muzeelor şi bibliotecilor, formarea cadrelor artistice şi de specialişti din domeniu, ameliorarea nivelului de dotare tehnică şi materială, de informatizare a instituţiilor din domeniul cultural;

4.valorificarea patrimoniul cultural: conservarea și promovarea identității naționale și cultural prin reabilitarea monumentelor istorice, inclusiv a cimitirelor ostășești. Revizuirea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

5.promovarea unui management cultural performant întru rentabilizarea activităţii instituţiilor de cultură. Reformarea instituțiilor teatrale și concertistice din Republica Moldova prin prisma performanței. Evaluarea anuală a directorilor acestor instituții. Elaboratea unui regulament privind organizarea concursului obligatoriu de desemnare a conducătorilor instituțiilor respective;

6. digitalizarea bibliotecilor, arhivelor, instituțiilor muzeistice în vederea salvării, conservării și valorificării patrimoniului cultural al acestora. Crearea unui sistem modern şi eficient de conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural pentru a stopa procesul lui de degradare. Bugetarea programului naţional de restaurare şi salvare a patrimoniului cultural;

7.elaborarea direcţiilor strategice de evoluţie a procesului cultural din Republica Moldova, menit să contribuie la dezvoltarea socio-economică continuă a ţării;

8.promovarea culturii în calitate de catalizator al creativităţii, factor extrem de important pentru impulsionarea procesului de modernizare a societăţii noastre;

9. promovarea culturii drept element important în cadrul relaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova, valorificarea brand-urilor naționale printr-un program național;

10. dezvoltarea industriilor cultural prin crearea condiţiilor şi mecanismelor favorabile realizării acestui scop;

11. promovarea tinerilor talente prin acordarea unui sprijin eficient din partea statului sectorului privat şi celui asociativ. Încurajarea creaţiilor din domeniul culturii scrise;

12.promovarea diversităţii cultural şi a dialogului intercultural pentru integrare şi incluziune socială;

13. dezvoltarea unei rețele de promovare a valorilor cultural naționale în străinătate în colaborare cu MAEIE și ambasadele Republicii Moldova. Reluarea procesului de includere a Orheiului Vechi în patrimonial UNESCO;

14. simplificarea legislaţiei privind implementarea proiectelor sociale, culturale  de către minorităţile naţionale, acordarea unei contribuţii anuale de la bugetul de stat pentru studierea limbii române de către alolingvi.

15. constituirea Fondului Culturii pentru susținerea personalităților culturii noastre și a le asigura o viață decentă la o vârstă înaintată, atât cât sunt în viață și nu post-mortem.

MASS-MEDIA

Ion Terguță a vorbit despre faptul că dezvoltarea internetului și implicit a rețelelor de socializare a modificat din temelie conceptul presei clasice, dar și atitudinea publicului față de aceasta:

„Jurnalistica a devenit o profesie social periculoasă. Un număr impresionant de instituții media confundă informarea cu manipularea. Propaganda a luat locul știrilor echilibrate și imparțiale. Un număr rușinos de mare de jurnaliști sunt mercenari și killeri deopotrivă, care acționează la comanda unor politicieni corupți și imorali. Aceste instituții media, finanțate din surse obscure, modifică agenda politică a Republici Moldova, impun și demit guverne, ridică și distrug partide politice, creează idoli și îi desființează, deformează realitatea și manipulează opinia publică cu o nonșalanță de invidiat. Politicul moldovenesc este modelat de aceste caracatițe politico-mediatice.” De aceea, angajamentele Platformei DA în domeniul mass-media vizează următoarele:

1.      jurnalistica să devină o activitate licențiată. Orice absolvent al facultății de jurnalistică, va putea obține licență de liberă practică, oferită de Uniunea Jurnaliștilor, în baza unei recomandări oferite de redacție. Licența de liberă practică va permite posesorului să semneze un produs media;

2.      modificarea Codului Serviciilor Audiovizuale în sensul profesionalizării CA, a creării unui mecanism viabil de management al Companiei Publice „Teleradio-Moldova” și înlăturării din legislație a tuturor dezechilibrelor și influențelor;

3.      CA să fie format din câte un reprezentant ai: patronatelor din televiziune, Asociației Agențiilor de Publicitate, Consiliului Naţional pentru Protecţia Concurenţei, Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Telecomunicaţii, Uniunii Jurnaliștilor, Asociației Juriștilor, 3 membri desemnați prin concurs public de către Parlamentul Republicii Moldova;

4.      excluderea politicului în elaborarea şi implementarea politicii editoriale a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”. Vom cere ca TRM să aibă formă clasică de organizare, cu consiliu de  administrație, consiliu director, și consiliu de observator, ultimul ca și garant al respectării interesului public în politicile de  programe;

5.      politici stimulatorii pentru dezvoltarea presei independente, industriei tv și cinematografice prin elaborarea Concepției de dezvoltare a mass media independente şi susținerea dezvoltării presei naționale de importantă socială prin suport financiar din bani publici;

6.      descurajarea retransmiterii contentelor străine. Încurajarea companiilor moldoveneşti să investească în formarea propriilor servicii de programe;

7.      difuzarea publicităţii exclusiv în limba română. Această prevedere va crea o barieră suplimentară de acces pe piaţa moldovenească de televiziune. În acelaşi timp va stimula creşterea volumului producţiei originale de spoturi publicitare, dar şi a serviciilor de marketing;

8.      taxarea cu 50 la sută a veniturilor din publicitate pentru companiile ce retransmit contente străine; taxarea cu 90 la sută a veniturilor companiilor fără o activitate distinctă pe piaţa tv din Republica Moldova, dar care înregistrează venituri;

9.      crearea Agenţiei pentru Comunicare Publică cu rolul reglementării pieţei de publicitate, şi crearea unui concept de dezvoltare a audiovizualului, pe lângă scopul său de a crea un concept general de comunicare publică în Republica Moldova.

10.   crearea unui concept naţional de dezvoltare a audiovizualului, şi implicit a pieţei şi industriei moldoveneşti de televiziune;

11.   adoptarea unei legi speciale de protecție a spațiului audiovizual moldovenesc.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News