„Toată lumea mă întreabă despre investigația Recorder privind justiția din România și despre similitudinile cu ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în Republica Moldova.

Astăzi, după ce au trecut emoțiile inițiale, pot spune clar că este o investigație bine realizată jurnalistic, dar nu exclude un fapt esențial: investigația este selectivă și ridică semne serioase de întrebare privind comanda politică din spatele ei.

Nu neg că unele fapte prezentate sunt reale.

Nu neg că există magistrați de bună-credință în România, care își doresc sincer o schimbare și care au avut curajul să vorbească public. Curajul lor este real, îl respect, îl admir şi îl aplaud.

Dar exact aici apare problema.

1. O investigație selectivă nu este o investigație profesionistă, ci una mai degrabă partizană (politic).

Investigația pretinde că analizează un sistem pe o perioadă de 15–20 de ani.

Cu toate acestea, omite sistematic anumite perioade-cheie și anumite personaje extrem de cunoscute din justiția României.

Sunt omise fapte, persoane, epoci întregi de putere și influență reală în sistem. Această selecție nu este neutră. Este direcționată pentru a crea exact reacția și percepția publică necesară pentru o intervenție politică în sistem. Noi, cei din Republica Moldova, am trecut deja prin această fază.

Intuiesc că în curând urmează să apară mitul „salvării justiției din exterior”. Până ieri, justiția părea „funcțională”. Și hop(ia-i de unde nu erau), apar jurnaliștii(noi de aceştia “partizani politici” avem cu duiumul, de alții nu prea avem), apar experții externi și, dintr-odată, justiția trebuie „salvată”. Această narațiune nu este nouă.

Am trăit-o deja în Republica Moldova.

2. De ce prezența Laurei Ștefan ridică semne majore de întrebare

În investigația Recorder apare, în calitate de „expert”, Laura Ștefan. Pentru publicul din România, poate părea un nume neutru.

Pentru Republica Moldova, nu este.

Faptele sunt următoarele (verificabile public):

 • Laura Ștefan a fost membră a Comitetului consultativ anticorupție creat prin decret prezidențial în 2021, un organism hibrid, formal consultativ, dar politic subordonat Președintelui Republicii Moldova.

 • Acest comitet a fost parte din arhitectura care a legitimat intervenția politicului în justiție.

 • Ulterior, Laura Ștefan a fost numită membră a Comisiei de vetting a procurorilor din Republica Moldova, printr-o procedură aprobată de Parlament.

3. Problema de fond: dublul standard

În Republica Moldova:

 • procedurile de pre-vetting și vetting au fost profund neconstituționale;

 • au justificat intervenția politicului „cu bocancii” în justiție;

 • au creat o a doua capturare a justiției, după cea din perioada oligarhică.

Nu a fost o „eliberare” a justiției, ci o recapturare, sub altă umbrelă politică. CSM-ul nostru prevettinguit (trecut prin filtre (politice) ale momentului, tocmai a născut-o pe “Lia Savonea”. Mi-e frică să-mi imaginez cine s-ar putea “naşte” în România în rezultatul unei “reforme” politice a justiției. Dar poate Lia voastră se dovedește mai “hâtră” decât “ciocârlia” noastră.

Aceeaşi experți (sunt un grup mărişor de beneficiari efectivi ai “reformelor”, mă refer la remunerarea financiară extrem de mare a membrilor comisiilor de vetting) care:

 • în Republica Moldova susțin mecanisme neconstituționale,

 • apar în România ca apărători ai valorilor constituționale și ai independenței justiției.

Asta se numește dublu standard. Și dublul standard anulează credibilitatea expertului.

4. Ce se pregătește, de fapt?

Din experiența noastră, pot spune clar:

în România se pregătește un scenariu foarte asemănător: evaluări extraordinare, “curățări” ale sistemului, epurări mascate drept reformă, decapturarea justiției de şefii anteriori (inclusiv politici) și “transmiterea în subordine” noilor şefi (inclusiv politici). Nu pentru a reda independența justiției. Nu desigur. Ci pentru a o transfera dintr-o capturare în alta.

5. Cine pierde întotdeauna

Nu pierd cei obedienți. Nu pierd cei psihologic antrenați să se supună, să se conformeze, să aibă un „stăpân”. Ei vor trece toate evaluările și vor fi promovați chiar. 

Pierd mereu magistrații integri și verticali și desigur cetățenii, care rămân fără o justiție independentă reală.

Sunt solidară cu magistrații independenți și verticali din România. Am mulți prieteni printre voi. Ştiu că veți citi postarea. Fiți mai mulți şi mai puternici decât am fost noi”, a scris Victoria Sanduța, în postarea sa pe Facebook.

Recorder a difuzat, marți seară, o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În documentarul Recorder, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

Documentarul a provocat proteste în masă. Sute de persoane s-au adunat, două zile consecutiv la manifestații, după publicarea investigației Recorder despre lipsa de independență a sistemului judiciar.

Un moment surprinzător a avut loc în timpul conferinței de presă susținute, joi, la Curtea de Apel București. Judecătoarea Raluca Moroșanu a luat cuvântul pentru a spune că mărturiile din documentarul Recorder sunt adevărate și că îl susține pe colegul său, Laurențiu Beșu, unul dintre judecătorii care au vorbit despre neregulile în sistemul de justiție. „Suntem  terorizați cu acțiuni disciplinare”, a declarat magistrata.

---