Autorii notează că Moldova are peste 100.000 de hectare de viță de vie, adică cea mai mare proporție de podgorii în raport cu suprafața sa decât orice altă țară și că nu e de mirare că industria vinicolă este atât de importantă pentru economie.

Cu o istorie vinicolă milenară, Moldova și vinurile sale au fost ascunse timp de aproape 50 de ani, pe când țara a fost parte a Uniunii Sovietice. Iar acum își revine, ca o răzbunare.

În anii '80, podgoriile Moldovei ocupau o suprafață de peste 200.000 de hectare, înainte de a fi distruse considerabil în timpul prohibiției pornite de Mihail Gorbaciov, o campanie dură anti-alcool în urma căreia industria vinicolă a avut de suferit foarte mult.

Eforturile de reformare a industriei vinicole au început în 2006, după ce Rusia, cel mai important importator de vinuri la acel moment, a impus embargou la exporturile de vinuri moldovenești. „A fost o perioadă dificilă pentru multe vinării. Mulți au falimentat și mulți oameni și-au pierdut slujba”, a declarat pentru Forbes Arcadie Fosnea, directorul executiv al vinăriei Château Vartely.

Vinificatorii au fost nevoiți să dezvolte strategii noi și să se orienteze spre alte piețe de desfacere, dar și să se concentreze asupra calității.

Astăzi Moldova exportă vinuri în 50 de țări diferite: Polonia, România, Republica Cehă și Slovacia, iar piețele din SUA, Asia și Europa de Vest sunt din ce în ce mai interesate de producția moldovenească.

Autorii editorialului Britt și Per Karlsson au menționat cele două vinării de stat Cricova și Mileștii Mici, unde turiștii pot veni să admire atât beciurile subterane interminabile, cât și cele mai mari colecții de vin din lume. Alte vinării importante sunt Purcari, dar și „uimitorul castel Mimi, cu vinărie și restaurant, care și-a recăpătat recent vechea glorie”.

Au fost apreciate, de asemenea, soiurile locale, precum Feteasca Alba, Feteasca Regală, Rară Neagră și Viorica, struguri care dau un caracter distinct și unic vinurilor moldovenești. „Cu toate acestea, în prezent, soiurile de struguri „internaționale” domină în cantitatea de producție, mai ales cele franceze precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah, Chardonnay și Sauvignon blanc. Sovieticii nu au încurajat soiurile locale”, a declarat Arcadie Fosnea.

Autorii au apreciat și bucătăria locală, „cum ar fi faimoasele plăcinte cu brânză (sau alte umpluturi) și sarmalele coapte și servite cu smântână. Carnea este adesea servită ca felul principal, dar Moldova este o țară bună pentru vegetarieni. Legumele sunt foarte gustoase, mai ales când sunt gătite la grătar și întotdeauna se găsesc din abundență”.

Nu este prima oară când vinurile moldovenești și Moldova, ca destinație turistică au trezit interesul presei internaționale.

Recent, CNN a publicat un articol în care încuraja turiștii să viziteze Moldova -„mica țară din Est” cu o bogată tradiție vinicolă. Publicația a inclus Moldova într-o listă de 25 de destinații turistice, menită să atragă atenția asupra unor țări mai puțin cunoscute și ignorate de turiști, dar care ascund o „natură superbă, cultură bogată și istorie”.

---