Demersul a fost transmis CSM, cu solicitarea ca acesta să fie examinat în regim de urgență și inclus pe ordinea de zi a ședinței din 6 octombrie.

Potrivit propunerii, începând cu 12 octombrie, judecătorii care se vor alătura protestului ar urma să poarte banderole albe pe mantie până la soluționarea problemei salarizării.

Tot în data de 12 octombrie, între 09:00 și 11:00, este propusă sistarea activității de judecată pentru cel puțin două ore. Măsura nu ar urma să vizeze dosarele urgente, inclusiv cauzele privind aplicarea sau prelungirea arestului preventiv, alte măsuri preventive, emiterea ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie și alte cauze prevăzute de lege ca fiind urgente.

Dacă problema salarizării nu va fi soluționată în termen de o săptămână de la declanșarea protestului, autorii demersului propun convocarea unei ședințe extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, pentru a decide asupra continuării și extinderii acțiunilor.

Nemulțumirea magistraților vizează prevederile proiectului noii legi privind salarizarea în sectorul bugetar. În cerere se menționează că, prin hotărârea din 29 septembrie, CSM a avizat negativ proiectul.

Autorii susțin că, deși judecătorii ar urma să fie promovați cu două clase de salarizare, coeficientul de salarizare ar urma să scadă de la 8,48 la 6,85. Potrivit calculelor prezentate în demers, un judecător cu o vechime de până la opt ani ar beneficia, în aceste condiții, de o majorare de aproximativ 560 de lei.

În cerere sunt invocate și hotărâri ale Curții Constituționale referitoare la remunerarea judecătorilor și importanța acesteia pentru garantarea independenței sistemului judecătoresc. Magistrații mai susțin că ocuparea posturilor vacante de judecător se face tot mai dificil, în timp ce volumul de muncă al celor rămași în sistem este în creștere.

Cei doi judecători cer CSM să susțină protestul și să informeze celelalte puteri ale statului despre acțiunile propuse. Demersul a fost transmis și Asociației Judecătorilor din Republica Moldova și Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”, cărora li se solicită să susțină public inițiativa și să-și invite membrii să se alăture protestului.

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut revizuirea prevederilor privind salarizarea judecătorilor din proiectul noii legi a salarizării, avertizând că formula propusă ar putea accentua deficitul de magistrați și reduce atractivitatea profesiei. CSM a propus, între altele, majorarea cu 10 clase a salariilor judecătorilor și revizuirea coeficientului de salarizare.

Replici au avut loc la ședința din data de 25 septembrie 2025 a CSP, după ce Consiliul a cerut autorităților să majoreze salariile procurorilor până la nivelul lefurilor judecătorilor. „Statutul constituțional al judecătorului este diferit de cel al procurorului. La fel, atunci când vorbim de standarde din state europene, acolo procurorul are statut de magistrat și conform Constituției, este echivalat cu cel al judecătorului. Totodată, CSP și CSM au competențe și statutul constituțional diferit”, a menționat membrul CSP, Sergiu Caraman, care este președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

În iunie 2026, CSP a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar și a solicitat remiterea acestuia autorilor pentru revizuire și completare. „Concluzia la care am ajuns este că proiectul, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare și nu oferă răspunsuri convingătoare pentru sistemul procuraturii. Procurorul nu este un simplu bugetar”, a spus Elena Roșior.

Pe 4 decembrie 2026, Guvernul Munteanu a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se refereau la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul de atunci al Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a justificat în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința de astăzi a Guvernului.

La 12 decembrie 2025, noaptea târziu, deputații PAS au aprobat bugetul pentru 2026: „În criză sunt doar profesorii, Președinția cu 44 mil. lei nu e afectată”, a declarat deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

---