Folosirea bombei GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast (MOAB), cea mai puternică bombă nenucleară din arsenalul SUA, pentru prima dată în conflictul cu Iranul ar reprezenta o escaladare semnificativă. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la eficiența sa în atingerea obiectivelor strategice declarate de Trump sau în schimbarea raportului de forțe în război, au declarat mai multe surse familiarizate cu discuțiile interne ale armatei privind o posibilă utilizare a acestei arme, notează CNN.

De luni de zile, Trump și consilierii săi discută despre variante care ar putea marca un final „definitiv” al războiului, cel puțin din perspectiva comunicării publice, fiind conștienți de cât de nepopular a devenit conflictul în rândul americanilor.

În ultimele săptămâni, consilierii de la Casa Albă au organizat reuniuni pentru a discuta diferite opțiuni privind Iranul. Deși Trump a anunțat public că nu va întreprinde noi acțiuni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, mai mulți consilieri au declarat în privat că nu știau dacă această afirmație reprezintă o decizie definitivă sau dacă se poate răzgândi înainte de ziua scrutinului.

Trump a ordonat armatei să elaboreze noi planuri de atac împotriva unor ținte iraniene, care includ „o mulțime de infrastructură energetică” și posibilitatea utilizării unei bombe MOAB, a declarat pentru CNN una dintre surse.

Aceeași sursă a precizat că formularea folosită pentru a descrie momentul atacului a fost „înainte de retragerea forțelor americane din aria de responsabilitate a CENTCOM”, ceea ce sugerează că administrația ar putea lansa atacurile suplimentare, ar putea încerca să declare victoria și apoi să retragă rapid toate forțele.

O a doua sursă a declarat pentru CNN că planurile militare privind atacarea obiectivelor nucleare iraniene, inclusiv a complexului Pickaxe Mountain, prevăd în mod explicit și utilizarea bombei MOAB.

În ultimele luni, Trump a amenințat în repetate rânduri că va lovi Pickaxe, unde SUA și Israelul cred că Teheranul a depozitat componente ale programului său nuclear. Amenințările au continuat chiar și după suspendarea operațiunilor militare de amploare la începutul acestui an. Trump insistă în continuare că obiectivul său este să se asigure că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară.

Îndoieli privind eficiența bombei MOAB

Un alt oficial american a explicat că armata elaborează o gamă largă de opțiuni pentru factorii de decizie, de la atacuri de intensitate redusă până la cele de amploare. Țintele mai dificile, inclusiv cele aflate la mare adâncime sub pământ, necesită bombe mai mari, iar MOAB este cea mai mare dintre acestea, a adăugat oficialul.

Există însă întrebări cu privire la eficiența bombei MOAB împotriva instalațiilor nucleare iraniene și a altor obiective aflate la mare adâncime. Deși bomba ghidată prin GPS poate distruge o zonă echivalentă cu nouă cvartale urbane, este puțin probabil să poată pătrunde suficient de adânc pentru a distruge presupusele instalații nucleare de la Pickaxe, despre care se crede că sunt protejate de straturi de granit, precum și alte obiective nucleare iraniene care au rămas intacte, au declarat sursele.

„MOAB este o armă de mari dimensiuni, destinată în principal operațiunilor de impact psihologic. Este eficientă pentru distrugerea unor suprafețe foarte mari, dar nu pentru multe alte tipuri de misiuni”, a declarat pentru CNN o a treia sursă familiarizată cu discuțiile privind planificarea militară pentru Iran. „Cu siguranță, nu este concepută ca un focos destinat penetrării la mare adâncime”.

Dacă ar fi utilizată, bomba MOAB ar avea efecte devastatoare asupra zonei lovite, însă acestea s-ar manifesta, cel mai probabil, în principal la suprafață, au remarcat sursele. Raza mare a exploziei ar ridica aproape sigur îngrijorări privind riscul de victime civile, mai ales dacă arma ar fi folosită împotriva unor obiective de infrastructură iraniană situate în apropierea zonelor populate și a unor instalații nemilitare.

Cu toate acestea, Trump ar putea opta pentru utilizarea MOAB ca armă psihologică, într-un moment în care regimul iranian pare hotărât să reziste și nu dă semne că ar fi dispus să accepte cererile diplomatice ale președintelui american.

Oficialii americani avertizează că folosirea bombei este puțin probabil să determine Iranul să capituleze sau să asigure o victorie militară strategică. Totuși, aceasta i-ar putea oferi lui Trump o opțiune suplimentară, fără reluarea imediată a operațiunilor militare de amploare, pentru a schimba situația actuală a conflictului.

„Din păcate, președintele SUA s-a pus singur într-o situație în care este aproape obligat să facă ceva. Iar în lipsa muniției concepute pentru a penetra la asemenea adâncimi, trebuie să iei în calcul efectele psihologice, pentru care MOAB este foarte potrivită”, a adăugat a treia sursă, familiarizată cu discuțiile recente privind planificarea militară.

Mulți membri ai administrației, precum și analiști din afara acesteia, sunt de acord că singura modalitate de a învinge decisiv Iranul ar fi o operațiune majoră care să implice trupe terestre, un angajament ce ar putea costa mii de vieți americane. Pentagonul ia în calcul toate scenariile, astfel că asemenea planuri există, însă, în prezent, niciun oficial din administrație nu susține o acțiune atât de radicală.

Trump a dat de înțeles că nu este interesat să trimită trupe americane pe teren în Iran. Dorința sa de a încheia conflictul cât mai repede îi creează însă o dilemă politică: președintele este conștient de cât de nepopular a devenit războiul, dar nu a reușit să obțină un acord diplomatic care să îi pună capăt.

O a patra sursă, familiarizată cu discuțiile recente de planificare de la Pentagon privind Iranul, a declarat pentru CNN că oficialii militari au elaborat și variante care ar echivala cu un „spectacol de artificii”, menite să îi ofere lui Trump o cale de ieșire din conflict, chiar dacă atacurile nu ar reuși să atingă obiectivele declarate inițial pentru declanșarea războiului.

Următoarea rotație a trupelor americane desfășurate în aria de responsabilitate a CENTCOM este așteptată să aibă loc în următoarele săptămâni, potrivit unei a cincea surse, un oficial american. Acesta a recunoscut că este posibil ca o parte dintre militarii care vor părăsi regiunea să nu fie înlocuiți cu alții.

Întrebat despre aceste planuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru CNN că administrația nu comentează planuri militare sensibile, care ar putea exista sau nu, adăugând: „Președintele Trump menține toate opțiunile pe masă pentru a se asigura că Iranul nu va putea deține niciodată o armă nucleară”.

MOAB, concepută pentru „operațiuni psihologice”

Bomba MOAB a fost dezvoltată în timpul războiului din Irak. Este o armă cu explozie aeriană, care detonează înainte de a atinge solul, proiectând o undă de șoc puternică în toate direcțiile.

În timpul etapelor finale de testare, în 2003, oficiali militari au declarat pentru CNN că MOAB fusese concepută în principal ca armă utilizată în „operațiuni psihologice”.

La vremea respectivă, militarii sperau că o explozie de asemenea amploare va provoca panică în rândul trupelor irakiene și le va determina să se predea sau să renunțe la luptă.

În forma sa inițială, MOAB era destinată atacării unor formațiuni mari de trupe și echipamente militare sau a unor buncăre fortificate aflate deasupra solului. Ulterior, lista potențialelor ținte a fost extinsă pentru a include și obiective îngropate sub suprafețe mai puțin dure, precum peșterile și tunelurile.

Trump a fost primul președinte american care a ordonat folosirea bombei MOAB. În primul său mandat, în 2017, el a autorizat armata să utilizeze cea mai puternică bombă nenucleară din arsenalul SUA împotriva unor poziții ale grupării Stat Islamic din Afganistan.

Atacul a vizat o rețea de tuneluri subterane fortificate folosite de luptătorii ISIS pentru a organiza atacuri împotriva forțelor guvernamentale. Potrivit oficialilor afgani, 36 de membri ai grupării au fost uciși. Explozia a distrus trei tuneluri subterane, precum și arme și muniție, însă niciun civil nu a fost rănit, au precizat la momentul respectiv oficiali afgani și americani.

La vremea respectivă, bombardamentul a marcat o schimbare semnificativă de atitudine din partea lui Trump, care promovase o politică externă izolaționistă, sub sloganul „America pe primul loc”, în timpul primei sale campanii electorale.

După atacul din 2017, oficialii militari americani au fost întrebați dacă folosirea bombei de 21.600 de livre (aproximativ 9,8 tone) era necesară pentru ținta respectivă. Armata s-ar putea confrunta cu întrebări similare dacă arma va fi utilizată împotriva Iranului.

---