Timp de șase săptămâni, credincioșii nu vor mânca ouă, carne și lactate. În zilele de sâmbătă și duminică, precum și în zilele de mare sărbătoare, creștinii au dezlegare la untdelemn, vin și pește.
Acest post ne amintește și de călătoria pe care au săvârșit-o magii din Persia, care au venit să se închine Împăratului Lumii, fiind ghidați de steaua strălucitoare care a apărut atunci pe cer.
Postul va dura până la 6 ianuarie, iar în ajunul Crăciunului, credincioșii nu vor mânca nimic până după-amiază, astfel încât să întâmpine Nașterea Domnului curați sufletește și trupește.
Postul Crăciunului a fost instituit pentru ca credincioșii să se purifice prin rugăciune și post, astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu inima, sufletul și corpul curat.
În ziua de 7 ianuarie, ortodocșii de stil vechi vor putea, de Nașterea Domnului, să se înfrupte din bucățile de dulce, după ce au ținut un post care nu se referă doar din abținerea de la mâncăruri, ci și la purificarea spirituală și apropierea de Dumnezeu.
Postul Nasterii Domnului a fost instituit în sec. IV-V, mai târziu decât Postul Sfintelor Paști. Uniformizarea duratei postului, de 40 de zile, s-a făcut însă abia în secolul al XII-lea, în cadrul unui sinod din Constantinopol, ținut în anul 1166, în vremea patriarhului Luca Chrysoverghi.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!