Investigaţia arată cum persoane recrutate în reţea au primit bani pentru a produce şi distribui pe reţele sociale conţinut pro-rus şi anti-guvernamental, menţionat explicit ca atacuri la adresa Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), formaţiunea pro-UE fondată de preşedinta Maia Sandu.

Recrutare şi plată prin bancă rusească sancţionată

Recruţii au fost aduşi într-un grup coordonat pe aplicaţia Telegram şi au participat la seminare online secrete cu titluri sugestive precum ”Cum să treci din bucătărie direct în politica naţională”.

Acolo au fost testaţi, instruiţi şi evaluaţi pentru a deveni ”operativi”.

Coordonatoarea grupului, identificată ca Alina Juc, originară din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, le-a spus recruţilor că vor fi plătiţi 3.000 de lei moldoveneşti pe lună (circa 170 de dolari).

Sumele urmau să fie transferate prin Promsvyazbank, bancă de stat rusească sancţionată internaţional, care deserveşte şi Ministerul rus al Apărării.

Mesaje fabricate cu AI şi sondaje ilegale

Participanţii erau instruiţi să creeze videoclipuri pentru TikTok şi Facebook, folosind inclusiv instrumente precum ChatGPT. Conţinutul trebuia să fie satiric şi aparent organic, pentru a atrage mai uşor atenţia publicului.

Ulterior, li s-a cerut să posteze acuzaţii false, între care: că guvernul de la Chişinău plănuieşte să falsifice rezultatul alegerilor; că aderarea Moldovei la UE ar presupune ”obligatoriu” adoptarea valorilor LGBTQ+; că preşedinta Maia Sandu ar fi implicată în trafic de copii.

Pe lângă propaganda online, recruţilor li s-au oferit bani pentru a realiza sondaje neoficiale în capitală, menite să arate sprijin pentru opoziţia pro-rusă. Intervievarea oamenilor trebuia făcută subtil, iar simpatizanţii opoziţiei erau înregistraţi pe ascuns. Informaţiile ar fi urmat să fie folosite drept ”probe” pentru a contesta validitatea scrutinului dacă PAS câştigă.

Legături cu Ilan Şor şi ONG-ul Evrazia

Investigaţia BBC a identificat conexiuni directe între această reţea şi oligarhul fugar Ilan Şor, refugiat la Moscova şi sancţionat de SUA, Marea Britanie şi UE pentru corupţie şi influenţă malignă orchestrată de Kremlin.

De asemenea, există legături cu organizaţia Evrazia, un ONG care, potrivit autorităţilor occidentale, a fost implicat anul trecut în mituirea alegătorilor moldoveni pentru a vota împotriva aderării la UE. În 2024, Evrazia a fost sancţionată de SUA, Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Fotografii ale Alinei Juc au fost găsite pe site-ul Evrazia, iar unul dintre grupurile Telegram infiltrate purta chiar numele ”Evrazia Leaders”.

Dimensiunea reţelei şi impactul în social media

BBC a identificat cel puţin 90 de conturi de TikTok, unele prezentându-se ca surse de ştiri independente. Acestea au publicat mii de videoclipuri care au generat 23 de milioane de vizualizări şi 860.000 de aprecieri doar din ianuarie 2025.

Un partener extern, Digital Forensic Research Lab (DFRLab), a confirmat existenţa unei reţele şi mai extinse, cu peste 55 de milioane de vizualizări şi 2,2 milioane de aprecieri pe TikTok în aceeaşi perioadă, cifre impresionante pentru o ţară de doar 2,4 milioane de locuitori.

Reacţii oficiale şi tăcere de la Moscova

Şeful Poliţiei Naţionale din Moldova, Viorel Cernăuţeanu, a declarat pentru BBC: ”Dacă în 2024 campania lui Ilan Şor s-a bazat pe bani, anul acesta miza este dezinformarea”.

BBC a solicitat un punct de vedere de la Ilan Şor, de la Evrazia şi de la Alina Juc, însă niciunul nu a răspuns. Ambasada Rusiei în Marea Britanie a negat implicarea şi a acuzat la rândul său Uniunea Europeană că ar încerca să influenţeze alegerile din Moldova.

Miza geopolitică a scrutinului

Deşi este o ţară mică, Moldova are o importanţă strategică majoră, fiind plasată între Ucraina şi România, stat membru al Uniunii Europene. Alegerile din 28 septembrie sunt considerate decisive pentru orientarea geopolitică a ţării – fie spre integrarea europeană, fie spre o apropiere mai mare de Moscova.

---