La 20 august, preşedintele rus Vladimir Putin, care era deja la putere în momentul atacului, a vizitat şcoala pentru prima dată şi a comparat masacrul cu ofensiva militară ucraineană în curs de desfăşurare în regiunea Kursk.
La 1 septembrie 2004, în prima zi a noului an şcolar, un grup armat format din ceceni a intrat în Şcoala numărul unu din Beslan, în republica rusă Osetia de Nord, şi a răpit peste o mie de persoane: părinţi, profesori şi elevi.
Timp de peste 50 de ore, aceştia au fost ţinuţi în condiţii atroce, privaţi de apă, iar câţiva dintre ei au fost executaţi. La 3 septembrie, o dublă explozie în sala de gimnastică a şcolii a provocat panică în timp ce copiii încercau să fugă sub focul răpitorilor de ostatici.
Aceste explozii, a căror origine nu este pe deplin clară, au determinat forţele speciale ruse să lanseze un atac haotic, care s-a soldat cu o baie de sânge monstruoasă: 334 de morţi, dintre care 186 de copii, şi peste 750 de răniţi.
Cel mai sângeros atac din istoria Rusiei
Acest atac, cel mai sângeros din istoria Rusiei, a avut loc într-un moment în care al doilea război cecen opunea armata rusă unei rebeliuni separatiste care devenise din ce în ce mai islamică. Conflictul a fost câştigat în cele din urmă de Moscova, care a fost acuzată de uciderea a zeci de mii de civili.
Atacul de la Beslan a marcat punctul culminant al atrocităţilor comise în timpul celor două războaie cecene (1994-1996, apoi 1999-2009).
Gestionarea defectuoasă a acestei crize şi absenţa virtuală a negocierilor au condus la proteste, în special din partea Comitetului mamelor din Beslan, care a obţinut în 2005 demisia şefului de atunci al republicii, Alexander Dzassokhov.
În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că autorităţile ruse au luat măsuri preventive „insuficiente” şi a criticat utilizarea disproporţionată a forţei în timpul asaltului asupra şcolii.
CEDO a ordonat Moscovei să plătească peste trei milioane de euro către 409 reclamanţi, răniţi foşti ostatici şi rude ale victimelor.
În timpul comemorărilor de duminică, conform programului oficial, foştii elevi care au supravieţuit luării de ostatici se vor aduna în curtea şcolii, aliniaţi pe clase, purtând portrete ale victimelor.
Copiii, supravieţuitorii şi oficialii vor depune apoi flori şi lumânări în fosta sală de sport arsă a şcolii, care a devenit de atunci un memorial. Comitetul mamelor din Beslan va susţine apoi o conferinţă de presă.
Recenta vizită a lui Putin
În timpul vizitei sale recente la şcoala din Beslan, Vladimir Putin a făcut o paralelă între acest atac şi ofensiva ucraineană fără precedent din regiunea Kursk, desfăşurată după mai bine de doi ani de atacuri de amploare ale Kremlinului în Ucraina.
„Aşa cum am luptat împotriva teroriştilor, astăzi trebuie să luptăm împotriva celor care comit crime în regiunea Kursk, în Donbass”, a declarat el, repetându-şi argumentul privind «denazificarea» Ucrainei.
După luni de retragere în estul teritoriului său, Ucraina a dus lupta în Rusia, lansând, la 6 august, un atac transfrontalier fără precedent în regiunea Kursk, unde a cucerit zeci de localităţi.
La începutul acestui an, autorităţile ruse au acuzat, de asemenea, Kievul că a jucat un rol în atacul asupra sălii de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova, la 22 martie. Atacul, cel mai sângeros din Rusia de la Beslan, a ucis 145 de persoane şi a rănit alte sute.
Atacul a fost rapid revendicat de organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI), dar autorităţile ruse au continuat să acuze Kievul şi aliaţii săi occidentali, care au negat categoric orice implicare.
Vezi mai jos o galerie foto de la masacrul din 2004.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!