„Era un royalty pe care îl încasau pentru personalizarea oricărui pașaport și acte de identitate, dar taxa era un pic mai mică. Ne judecăm cu compania bulgară care a moștenit această gâscă care face ouă de aur. Dosarul a fost împărțit în 2, prima secvență 2014-2019, când schema era prin compania lituaniană care furniza pașapoarte. Apoi nu știu din ce motiv au renunțat și au cesionat drepturile unei companii terțe bulgare, care a trecut prin niște motamorfoze la distanță de 6 luni, și-au schimbat și denumirile. Ceva nu a funcționat jumătate de an în această schemă și s-a pomenit o altă firmă bulgară, cu un nume similar, care a încasat cel puțin 4,5 milioane euro într-o perioadă scurtă de timp pentru taxele royalty. Secvența de la preluarea companiei bulgare e a doua parte a acestui dosar.

Pe prima parte a dosarului, pe compania lituaniană, din informațiile pe care le avem de la colegii pe spălarea banilor, ele nu pot servi drept probe în instanță și trebuiau făcute comisiile rogatorii, acolo demonstrează clar beneficiarul efectiv în e Plahotniuc, pe a doua secvență unul dintre beneficiarii efectiv este Andronachi.

Pe primul dosar din foști angajați ASP au fost puse învinuri pe 8 persoane, 6 deja au fost scoase de sub învinuire, pentru că erau pești mici, secundari, care au o contribuție directă sau tacită la schemă, dar nu ei au fost creierul și beneficiarii primari, probabil. Dar ușurința cu care li s-au scos învinuirile mă lasă mască. ân cel mai bun caz au avut învbinuiri de genul abuz în serviciu. În cazul optimist în care sunt condamnați de instanță, vor avea, probabil o amendă, și vor fi lipsiți de dreptul de a ocupa niște funcții publice.

Pe a doua secvență, compania bulgară pretinde o sumă impresionantă de la noi. De la venirea mea în funcție nu am mai plătit royalty. Pretenția financiară va depăși 100 de milioane de lei în cazul în care pierdem în Arbitraj și avem șanse frumoase să pierdem, chiar dacă am venit cu probe foarte clare, cu expertize judiciare că semnăturile au fost falsificate. Sunt foarte curios cu ce se va termina arbitrajul, colegul nostru care ne ajută nu este foarte optimist, dar o condamnare penală ar servi drept suficient temei ca ASP să nu plătească aceste despăgubiri”, a punctat Mircea Eșanu.

Șeful ASP este nemulțumit de faptul că din octombrie 2021, când au fost depuse actele la CNA și PA, au fost schimbați mai mulți procurori: „E al 4-lea sau al 5-lea procuror pe caz, de fiecare dată mi s-au părut simpatici, dar nu înțeleg de ce se tot schimbă. Ceea ce mi s-a comunicat e că de fiecare dată dosarul nu era suficient de bine pregătit și cât pe ce să-l scape în instanță într-o formă extrem de nepregătită. Abia în noiembrie 2023 s-au făcut comisiile rogatorii în Lituania și Bulgaria. Pentru mine e strigător la cer. De ce abia atunci? Am certitudinea că avem un avocat foarte bun, pentru că a asistat inclusiv pentru recuperarea Aeroportului de la Șor”.

„Abia aștept să văd un executor judecătoresc din RM care va pune sechestru pe conturile ASP, cine va avea tupeul să o facă. Cred că asta e posibil în RM, bate șaua să priceapă iapa”, a conchis Eșanu.

La 3 mai 2022 fostul șef al Agenției Servicii Publice, Sergiu Răilean, a fost reținut pentru 72 de ore, în dosarul licitației cu blanchete.

La 4 mai 2022, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au decis plasarea în arest la domiciliu, pe un termen de 30 zile a 11 persoane, liberarea provizorie sub control judiciar, pe un termen de 30 zile a unei persoane și respectiv plasarea în arest preventiv pe un termen de 20 zile a ex-directorului ASP, Serghei Răilean, fiind învinuiți în cadrul dosarului privind achiziționarea blanchetelor de la ASP.

Tot atunci, Anticorupție scria că, beneficiari efectivi ai achizițiilor păguboase de la Agenția Servicii Publice au fost Vladimir Plahotniuc, Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu.

În iunie 2022, Procuratura Anticorupție informa despre continuarea urmăririi penale în cauza penală numită generic „achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte”. PA anunța că în baza informațiilor obținute pe parcursul efectuării urmăririi penale pe acest caz, procurorii s-au autosesizat și au mai pornit o urmărire penală pe faptul spălării banilor.

În iunie 2022, Anticorupție.md scria despre faptul că, UAB „Garsu Pasaulis” - o companie lituaniană cercetată penal pentru fraudarea achizițiilor publice, a semnat un nou contract de aproape 33 de milioane de lei, cu Agenția Servicii Publice. Banii, ce provin din bugetul public, urmau să meargă către compania din Polonia pentru blanchete de pașapoarte. Portalul Revizia.md a cercetat procedura de selectare a firmei, dosarul de achiziție și documentele aferente ale acestei tranzacții.

Directorul ASP, Mircea Eșanu, anunța în noiembrie 2021 că, din toamnă, cetățenii moldoveni urmau să plătească mai puțin cu 200 de lei pentru pașapoarte. Aceste estimări aveau la bază contractul semnat la un preț foarte avantajos de Agenția Servicii Publice cu Polska Wyrtvornia Papierow Wartosciowych S.A. (PWPW) pentru achiziția de blanchete de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, inclusiv echipamente și produs program specializat pentru personalizarea acestora pentru perioada anilor 2022 – 2025. Cel mai probabil, aceste speranțe nu se vor materializa atât de curând, pentru că, între timp, ASP a semnat de urgență un nou contract cu UAB „Garsu Pasaulis”, operatorul economic vizat într-un dosar penal inițiat în privința factorilor de decizie din cadrul ASP pentru fraudarea licitațiilor publice.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News