„În această zi, credincioșii își amintesc cum, în familia preotului iudeu Zaharia și a soției sale Elizaveta, s-a născut viitorul proroc, cel care va vesti venirea lui Mesia – Iisus Hristos – și care Îl va boteza în apele râului Iordan. 

Cu ocazia acestei sărbători luminoase adresez sincere felicitări tuturor credincioșilor, în special celor care poartă numele Ioan și derivatele acestuia. Fie ca Sfântul Ioan Botezătorul să ne fie exemplu de smerenie și virtute, să ne ocrotească de rele și să ne îndrume spre fapte bune”, a scris fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, pe rețelele de socializare. 

Anual, la 7 iulie, moldovenii marchează Sânzienele, singura sărbătoare pagână admisă în calendarul creștin-ortodox. 

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. 

Uneori Sânzienele sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf. Ioan Botezătorul. 

Din seria obiceiurilor legate de această zi face parte și tradiția băii de solstițiu sau de ziua Sf. Ioan Botezătorul. Aceasta se face într-o apă curgătoare și se consideră că spală toate nenorocirile și supărările anului trecut, precum și că ajută ca să se împlinească toate dorințele în următorul an. 

În această noapte, ca și în noaptea de Crăciun, se spune că animalele stau de vorbă. Cine le pândește le poate înțelege graiul și poate afla multe taine. 

Tot în această noapte se spune că răsare în mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor și va descoperi comori ascunse. 

În această noapte se înconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fânețele, grajdurile, aceasta pentru ca anul următor să fie mai bogat. 

În acelasi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele. 

Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin ușa deschisă sau prin fereastră, atunci își va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se împlinesc. 

Perioada solstițiului de vară este și prilej pentru organizarea târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.

Una dintre plantele deosebit de folosite în medicina populară este verbina. Pentru ca să aibă eficiență, verbina se culege doar în nopțile de Sânziene, de Înălțarea la Cer și de Sf. Petru si Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanță și un respect deosebit, încă din antichitate: romanii își împodobeau cu ea templele. Se considera că este sub influența planetei Venus, de aceea era folosită în ritualurile pentru dragoste. Daca se punea pe câmp, atunci aducea prosperitate și recoltă bogată. Dacă se punea în pantofi, iți lua oboseala pe loc.

La solstițiul de vară se atârnă crengi de arțar la uși și la ferestre, pentru că exista credința fermă că în acest fel vor fi îndepărtate toate forțele malefice. Frunzele de arțar culese în această zi și puse la uscat vindecă orice rană și înlatură durerea de cap.

Dacă hainele, covoarele și așternuturile sunt expuse în 7 iulie la soare, ele nu vor fi mâncate de molii.

Dacă în această zi vezi o furnică roșie, aceasta este de foarte bun augur. Iar daca găsești o furnica in portmoneu, este un semn indubitabil că vei avea un an foarte bogat.

Celebrarea Soarelui se face prin focuri uriașe care se aprind pe culmile dealurilor. Încinși cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare.

Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcațiuni cu lumânări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica și întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli și va fi fericit. 

Tradițiile acestea, care există și acum în tarile Europei Centrale și de Nord datează de secole, cu mult înaintea creștinismului.

După ce se trece de miezul nopții și focurile se sting, oamenii se îndreaptă în liniște spre casele lor, lasând locul spiritelor care se întorc din lumea de dincolo.

Tot în această zi se face și pomenire morților, numite Moșii de Sânziene: se face curățenie la morminte, se pun flori, se aprind lumânări și se dă de pomană la cimitir.

În această zi, florile de sânziene sunt atârnate, până în anul următor, la ferestre, la porți, la streșinile caselor, cu credința că vor apăra oamenii, animalele și recolta de forțele nefaste, malefice și vor aduce noroc și belșug.

Pentru țărani aceasta zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară se crede că dacă ploua de Sf. Ioan Botezatorul sau după Sânziene, este de rau augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat.

Superstiții de Sânziene

Sânzienele sunt entități ale aerului, transparente, pure și nobile, foarte greu de perceput, dată fiind natura lor instabilă, fluidă, predispusă la mișcari foarte rapide.

Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele și Rusaliile, Sânzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor și animalelor, dau miros și puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor și apără lanurile de intemperiile naturii.

Sânzienele există in folclorul tuturor popoarelor, nu numai în Europa, ci și în alte colțuri ale lumii.

---