[1388] Menționarea, pentru prima dată, a orașului-cetate Suceava, drept capitală a statului feudal Moldova.
Suceava a devenit capitala Moldovei sub domnia lui Petru al II-lea Mușat, marcând o perioadă de stabilitate și dezvoltare pentru statul medieval. Această schimbare a fost strategică, având în vedere poziția geografică a Sucevei, care oferea protecție naturală și acces la rutele comerciale importante. Suceava a rămas capitala Moldovei până în 1564, când Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala la Iași.

[1355] Regele Ludovic I al Ungariei confirmă înțelegerea cu Nicolae Alexandru, care în schimbul unor garanții de securitate, a acceptat suzeranitatea regală maghiară asupra Valahiei Transalpine ("Țara Românească").
Această înțelegere a fost un moment crucial în relațiile dintre Regatul Ungariei și Țara Românească, reflectând complexitatea politică a regiunii în Evul Mediu. Acceptarea suzeranității maghiare a fost o mișcare strategică din partea lui Nicolae Alexandru pentru a asigura protecția împotriva altor amenințări externe, în special din partea Imperiului Otoman, care începea să-și extindă influența în Balcani.

[1867] Are loc, la Iași, premiera piesei "Răzvan vodă", de B.P. Hașdeu, prima dramă istorică românească importantă.
Această piesă a fost un moment de cotitură în literatura română, marcând începutul unei tradiții de dramaturgie istorică. "Răzvan vodă" explorează teme de identitate națională și lupta pentru libertate, reflectând aspirațiile politice și culturale ale românilor din acea perioadă. B.P. Hașdeu a fost o figură centrală în mișcarea de renaștere națională, iar opera sa a inspirat generații de scriitori și intelectuali.

[1947] Delegația Guvernului român semnează, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate și Asociate.
României i se recunosc drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord și i se impune plata unor despăgubiri, în contul reparațiilor de război. Tratatul de la Paris a fost un moment crucial pentru România postbelică, stabilind granițele țării și recunoscând pierderile teritoriale suferite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși Transilvania de Nord a fost reintegrată, România a trebuit să facă față unor provocări economice și politice semnificative, inclusiv plata despăgubirilor de război și influența crescândă a Uniunii Sovietice.

[1968] S-a înființat Societatea de Științe Istorice din România.
Această organizație a fost creată pentru a promova cercetarea și studiul istoriei naționale și universale, reunind istorici și cercetători din întreaga țară. Societatea a jucat un rol esențial în dezvoltarea istoriografiei românești, organizând conferințe, publicând lucrări de specialitate și facilitând schimbul de idei între specialiști. În contextul regimului comunist, societatea a fost și un spațiu de dezbatere și reflecție asupra trecutului și identității naționale.

[1945] Armata I română desfășoară operația pentru zdrobirea bastionului inamic din Munții Javorina (Cehoslovacia) (10 februarie – 18 martie).
Această operațiune a fost parte a eforturilor aliate de a elibera Europa Centrală de sub ocupația nazistă. Participarea României la aceste acțiuni militare a fost crucială pentru recâștigarea statutului său internațional după ce a schimbat tabăra în august 1944. Contribuția românească a fost recunoscută de aliați, deși țara a rămas sub influența sovietică în perioada postbelică.

[1955] România și Iugoslavia au semnat un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigație în sectorul comun al Dunării.
Acest acord a fost un pas important în normalizarea relațiilor dintre cele două țări după tensiunile din perioada postbelică. Dunărea, ca arteră comercială vitală, a fost un punct de interes strategic pentru ambele state, iar reglementarea navigației a facilitat comerțul și cooperarea economică. Acordul a reflectat și dorința de a menține stabilitatea regională în contextul Războiului Rece.

[1965] Adunarea Generală a ONU alege România ca membru al Consiliului Economic și Social pentru o perioadă de trei ani.
Această alegere a fost o recunoaștere a eforturilor României de a se integra în comunitatea internațională și de a contribui la dezvoltarea economică globală. Participarea în Consiliul Economic și Social a oferit României o platformă pentru a-și promova interesele economice și politice și pentru a-și consolida relațiile cu alte state membre ale ONU.

[1990] Curtea Supremă de Justiție, sesizată de Procuratura Generală, hotărăște trimiterea în judecată pentru complicitate la genocid, în perioada timișoreană a Revoluției Române din decembrie 1989, pe membrii comandamentului instituit la Timișoara pentru înăbușirea și reprimarea Revoluției.
Acest proces a fost un moment important în tranziția României către democrație, reflectând eforturile de a face dreptate victimelor regimului comunist și de a trage la răspundere pe cei responsabili de violențele din timpul Revoluției. Judecarea celor implicați în reprimarea Revoluției a fost un pas esențial în procesul de reconciliere națională și de construire a unui stat de drept.

[2009] Pentru prima dată are loc coliziunea a doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului.
Coliziunea s-a produs la ora 16:56 UTC la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia; viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Acest incident a subliniat riscurile crescânde ale aglomerării orbitale și a atras atenția asupra necesității de a reglementa și gestiona mai bine spațiul cosmic. Coliziunea a generat o cantitate semnificativă de resturi spațiale, care reprezintă o amenințare pentru sateliții activi și pentru viitoarele misiuni spațiale. Evenimentul a impulsionat discuțiile internaționale privind cooperarea în domeniul gestionării deșeurilor spațiale.

---