De asemenea, în Raportul Promo-LEX se precizează că în această perioadă de referință, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție au examinat șase contestații privind: calitatea de subiect cu drept de desemnare a candidatului în alegerile prezidențiale; procedura de colectare a semnăturilor; constituirea secțiilor de votare peste hotare; Circulara CEC nr. 2796 din 15 septembrie 2020 privind modalitatea de finanțare de către partidele politice a candidatului desemnat și refuzul înregistrării concurenților electorali. Semnalăm că cea mai mare parte din contestațiile depuse în instanțele de judecată nu au fost examinate în fond, fiind declarate inadmisibile. În acest sens, reiterăm că dreptul la un recurs efectiv trebuie să fie asigurat concurenților electorali, alegătorilor, dar și altor actori implicați în procesul electoral.

Administrația publică. MO Promo-LEX constată în continuare carențe în realizarea de către APL a atribuțiilor referitoare la asigurarea unui proces electoral transparent și corect. Potrivit observatorilor, din 351 APL vizitate până la data de 29 septembrie, doar 275 (78%) au aprobat decizia privind afișajul electoral și doar 266 APL (76%) au aprobat decizia privind oferirea spațiilor destinate întâlnirilor cu alegătorii. Dintre acestea, majoritatea – 217 (82%) – oferă spațiul destinat întâlnirilor cu alegătorii gratis. Observatorii Promo-LEX au constatat că nu toate APL cunosc atribuțiile lor în domeniul declarării de către alegător a noului loc de ședere. Din 59 APL relevante intervievate, în cazul a 4 (7%) mecanismul nu a fost cunoscut. Statistic, până la 29 septembrie 2020, la APL intervievate au fost depuse 484 de declarații de ședere, cele mai multe fiind înregistrate la preturile mun. Chișinău – 454 (94%). Activitatea grupurilor de inițiativă și a candidaților înregistrați. În ultimele două săptămâni de colectare a semnăturilor.

„MO Promo-LEX constată reducerea activismului grupurilor de inițiativă. Au fost observate cel puțin 130 de activități, cu 28 mai puține decât în perioada de raportare precedentă, referitoare atât la colectarea semnăturilor de către GI, cât și la promovarea politică cu tentă electorală a candidaților deja înregistrați.”

Cele mai multe activități au fost desfășurate de: GI Igor Dodon (CI) – 52 (40%), GI Maia Sandu (PAS) – 27 (21%) și candidatul înregistrat Andrei Năstase (PPPDA) – 24 (18%). MO Promo-LEX constată că cel puțin 25% din totalul acțiunilor atribuite GI Igor Dodon, desemnat ca independent, sunt activități desfășurate de membri și simpatizanți ai PSRM.

De asemenea, în această perioadă sunt raportate cel puțin 207 cazuri, cu 156 mai puține față de perioada precedentă, în care a fost utilizată publicitatea cu tentă electorală. Cei mai activi sunt: GI Maia Sandu (PAS) – 69 (33%), GI Igor Dodon (CI) – 55 (27%) și GI Violeta Ivanov (PPȘ) – 45 (22%).

Observatorii au identificat cel puțin 23 de cazuri de utilizare a resurselor administrative: 15 (65%) – Igor Dodon (CI), 7 (30%) – Violeta Ivanov (PPȘ) și 1 (4%) – Maia Sandu (PAS). Este vorba despre următoarele tipuri de cazuri: înmânarea distincțiilor de stat după înregistrarea GI – 10; asumarea meritelor pentru lucrări/servicii efectuate din bani publici – 9; utilizarea funcției publice în activități 6 de promovare cu tentă electorală – 2; implicarea angajaților APL în activități cu tentă electorală – un caz.

Observatorii Promo-LEX au raportat cel puțin 3 cazuri de utilizare cu impact electoral a imaginii persoanelor oficiale străine și a imaginilor ce reprezintă instituții de stat. Dintre acestea, în două cazuri este vizat Igor Dodon (CI), în unul – Maia Sandu (PAS). Observarea finanțării activităților GI. Observarea finanțelor grupurilor de inițiativă s-a desfășurat în perioada 2 – 25 septembrie 2020.

Discursul de ură și instigare la discriminare. În perioada de monitorizare au fost identificate cel puțin 5 cazuri de utilizare a mesajelor de ură și instigare la discriminare în spațiul public de către candidații înregistrați. În toate cinci e vorba despre Renato Usatîi (PN). De asemenea, au fost raportate cel puțin 19 cazuri în care potențialii candidați au fost afectați de discursul de ură sau instigare la discriminare. Astfel, în 8 cazuri a fost vizat Igor Dodon (CI), în două cazuri a fost vizată Maia Sandu (PAS) și în câte un caz au fost vizați: Renato Usatîi (PN), Andrei Năstase (PPPDA), Andrian Candu (Pro Moldova) și Dorin Chirtoacă (BE UNIREA). În alte 5 cazuri, discursul de ură și instigare la discriminare a fost îndreptat împotriva membrilor partidelor politice și/sau a susținătorilor potențialilor candidați. Criteriile care au stat la baza mesajelor de ură și instigare la discriminare au fost: apartenența politică, sănătatea, dizabilitatea, activitatea profesională, sex/gen, religie și convingeri religioase și opinia.

Ce alte abateri au fost identificate, vedeți în raportul integral al Promo-LEX.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News