1848
Are loc, la Paris, în locuința lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluționarilor români, în care se decide declanșarea revoluției în țară și se redactează programul revoluționar. Această întâlnire a fost un moment crucial în istoria modernă a României, marcând începutul mișcărilor revoluționare care au cuprins Țările Române în 1848. Nicolae Bălcescu, un important lider revoluționar și istoric, a jucat un rol esențial în organizarea și coordonarea acestor acțiuni. Revoluția de la 1848 a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării naționale și a contribuit la formarea conștiinței naționale românești.

1856
Contele Walewski, ministrul de externe al Franței și președinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), propune, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinț străin. Această propunere a fost un pas important către unirea Principatelor Române, care s-a realizat în 1859. Congresul de la Paris a avut loc după Războiul Crimeei și a fost un forum unde marile puteri europene au discutat viitorul regiunii. Propunerea lui Walewski a reflectat dorința de stabilitate și modernizare în regiune, fiind un precursor al Unirii Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza.

1917
Începe Revoluția de la Petrograd, în urma căreia, pe 15 martie 1917, țarul Nicolae al II-lea abdică (8 martie - 12 martie 1917). Revoluția Rusă din februarie 1917 a avut un impact profund asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Basarabiei, care era parte a Imperiului Rus. Evenimentele de la Petrograd au dus la prăbușirea regimului țarist și au creat condițiile pentru mișcările de autodeterminare din fostele teritorii imperiale. În Basarabia, aceste schimbări au culminat cu proclamarea Republicii Democratice Moldovenești în decembrie 1917.

1945
Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind oficial parte a Ungariei, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I.V.Stalin consimte la reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării. Acest eveniment a fost un moment de mare importanță pentru România postbelică, marcând restabilirea granițelor naționale după al Doilea Război Mondial. Reintegrarea Transilvaniei de Nord a fost un pas crucial în refacerea unității teritoriale a României și a fost posibilă datorită schimbărilor geopolitice din Europa de Est, influențate de prezența sovietică.

1950
Uniunea Sovietică susține că deține bomba atomică. Anunțul Uniunii Sovietice privind deținerea bombei atomice a marcat începutul unei noi ere în politica internațională, cunoscută sub numele de Războiul Rece. Această dezvoltare a avut implicații majore pentru securitatea globală și a dus la o cursă a înarmărilor nucleare între superputeri. Pentru țările din Europa de Est, inclusiv Moldova, aflată sub influența sovietică, acest context a determinat o militarizare intensă și o politică externă orientată spre blocul comunist.

1968
La Praga, studenții cehoslovaci își declară sprijinul față de mișcarea de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga. Primăvara de la Praga a fost o perioadă de reforme politice și economice în Cehoslovacia, care a inspirat mișcări similare în alte țări din blocul estic. Deși Moldova nu a fost direct implicată, evenimentele din Cehoslovacia au avut ecouri în întreaga regiune, inclusiv în Uniunea Sovietică, unde liderii au văzut aceste reforme ca o amenințare la adresa controlului comunist. Intervenția militară sovietică din august 1968 a demonstrat limitele toleranței Moscovei față de schimbările politice din sateliții săi.

1972
Reprezentantul permanent al României la Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA) a semnat, la Viena, Acordul cu privire la aplicarea garanțiilor în cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare între România și AIEA. Acest acord a fost un pas important pentru România în contextul internațional al neproliferării nucleare. Prin semnarea acestui tratat, România s-a angajat să nu dezvolte arme nucleare și să permită inspecții internaționale ale instalațiilor sale nucleare. Acest angajament a fost parte a eforturilor mai largi de a asigura pacea și securitatea globală în timpul Războiului Rece.

1979
Începe vizita oficială în România a președintelui Franței, Valéry Giscard d'Estaing (8 martie - 10 martie 1979). Vizita președintelui francez în România a fost un moment semnificativ în relațiile bilaterale dintre cele două țări. În contextul Războiului Rece, România căuta să-și diversifice relațiile externe și să-și afirme o politică externă mai independentă față de Moscova. Această vizită a fost un semnal al deschiderii României către Occident și al dorinței de a dezvolta legături economice și culturale mai strânse cu țările din Europa de Vest.

1995
Deschiderea oficială a lucrărilor Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, compusă din oameni de știință și din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare. Acest eveniment a marcat începutul unui proces complex și de lungă durată de integrare europeană pentru România. Pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană a implicat reforme economice, politice și sociale majore, menite să alinieze țara la standardele europene. Acest proces a fost esențial pentru transformarea României într-o economie de piață funcțională și pentru consolidarea democrației.

2024
Curtea de Arbitraj Internațională a decis că România nu va plăti despăgubiri companiei Gabriel Resources, care cerea 6,7 miliarde de dolari pentru anularea proiectului minier de la Roșia Montană. Premierul Ciolacu a anunțat victoria, după săptămâni de incertitudini și temeri că România ar putea fi obligată la penalități uriașe. Decizia Curții de Arbitraj Internațional a fost un moment de ușurare pentru România, având în vedere implicațiile financiare uriașe ale cazului. Proiectul minier de la Roșia Montană a fost un subiect de controversă națională și internațională, implicând aspecte de mediu, culturale și economice. Victoria în acest caz a fost văzută ca o reafirmare a suveranității naționale și a dreptului de a proteja patrimoniul cultural și natural.

---