[1393]
S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești (1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi. Acest tratat a fost crucial pentru menținerea autonomiei Țării Românești în fața expansiunii otomane. Mircea cel Bătrân a reușit să negocieze condiții favorabile, păstrându-și astfel controlul asupra teritoriului său și asigurând o perioadă de stabilitate politică și economică. Acest eveniment a avut un impact indirect asupra Moldovei, deoarece a stabilit un precedent de rezistență și negociere cu Imperiul Otoman, influențând astfel și politica externă a Moldovei.

[1716]
Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească. Regimul fanariot a marcat o schimbare semnificativă în conducerea principatelor române, inclusiv Moldova. Domnitorii fanarioți, numiți direct de către sultanul otoman, au adus cu ei o administrație mai centralizată și o influență culturală grecească. În Moldova, acest regim a dus la o creștere a influenței otomane, dar și la o serie de reforme administrative și fiscale care au modernizat, într-o oarecare măsură, structurile statului.

[1819]
Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote. Acest regulament a consolidat controlul otoman asupra principatelor române, inclusiv Moldova, prin asigurarea unei succesiuni controlate a domnitorilor. Sistemul de rotație a permis otomanilor să mențină influența politică și economică în regiune, dar a și generat nemulțumiri în rândul boierimii locale, care a văzut în acest sistem o limitare a autonomiei tradiționale.

[1828]
S-au deschis, la Iași, cursurile "Școlii de românește și latinește", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu. Această inițiativă educațională a fost un pas important în promovarea culturii și limbii române în Moldova. Școala a fost un centru de învățământ care a contribuit la formarea unei elite intelectuale locale, capabile să susțină mișcările de renaștere națională și de modernizare a societății moldovenești. În contextul influenței fanariote și otomane, astfel de instituții au jucat un rol crucial în păstrarea identității naționale.

[1859]
Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei a fost un moment de cotitură în istoria modernă a României. Acest eveniment a deschis calea pentru Unirea Principatelor Române, unificând Moldova și Țara Românească sub un singur conducător. Unirea a fost un pas esențial în formarea statului român modern și a avut un impact profund asupra dezvoltării politice, economice și culturale a regiunii.

[1934]
S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi. Guvernul Tătărăscu a fost caracterizat de o serie de măsuri autoritare care au subminat democrația parlamentară în România. Această perioadă a fost marcată de instabilitate politică și de creșterea influenței regale, culminând cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Aceste evenimente au avut repercusiuni și în Moldova, afectând viața politică și socială a regiunii.

[1953]
Piesa Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett are premiera la Paris. Deși nu are o legătură directă cu Moldova, premiera piesei "Așteptându-l pe Godot" a marcat un moment important în istoria teatrului mondial. Această piesă a influențat profund dramaturgia și a fost un simbol al teatrului absurd, un curent care a avut ecouri și în teatrul românesc, inclusiv în Moldova, prin promovarea unor noi forme de expresie artistică și a unor teme existențiale.

[1961]
Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul de Comedie din București a devenit rapid un reper cultural important în România, influențând și scena teatrală din Moldova. Sub conducerea lui Radu Beligan, teatrul a promovat comedia de calitate și a fost un spațiu de experimentare artistică, contribuind la dezvoltarea unei noi generații de actori și regizori.

[1990]
Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române. Acest decret-lege a fost un pas important în reorganizarea Academiei Române după căderea regimului comunist. Academia a fost un bastion al cercetării și culturii românești, iar reformele post-revoluționare au permis o mai mare libertate academică și o deschidere către colaborări internaționale. Aceste schimbări au avut un impact pozitiv și asupra cercetării și educației din Moldova, prin facilitarea schimburilor academice și culturale.

[2023]
În Piața Sfântul Petru din Vatican are loc înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea. Moartea Papei Benedict al XVI-lea a fost un eveniment de importanță globală, având un impact semnificativ asupra comunității catolice din întreaga lume, inclusiv din Moldova. Papa Benedict a fost cunoscut pentru eforturile sale de dialog interreligios și pentru promovarea valorilor creștine, influențând astfel și comunitățile religioase din Moldova.

---