Banga a afirmat că economia globală s-a dovedit destul de rezistentă, în parte datorită investițiilor masive în inteligența artificială (AI) și ajustărilor în ceea ce privește oferta și cererea de petrol, ceea ce a însemnat că puține țări au solicitat fondurile inițiale de criză în valoare de 25 de miliarde de dolari pe care Banca Mondială le-a pus la dispoziție la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie.

Cu toate acestea, o creștere bruscă a prețurilor la motorină și îngrășăminte, precum și alți factori, inclusiv efectul meteorologic iminent al fenomenului „super El Niño”, au agravat provocările cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare, a afirmat Banga într-un interviu acordat înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna aceasta.

Multe țări vor solicita ajutor lunile următoare

„Există presiune, așa că cred că, probabil, în lunile următoare, mai multe țări vor solicita o parte din acei primi 50–60 de miliarde de dolari”, a spus Banga, referindu-se la suma inițială de 25 de miliarde de dolari, plus alte 35 de miliarde de dolari pe care țările le-ar putea accesa prin redirecționarea resurselor din proiectele Băncii Mondiale deja aprobate.

„Vom vedea, dar suntem pregătiți. Suntem implicați. Purtăm discuții cu o serie dintre ele, știți, între 30 și 40 de țări sunt în dialog cu noi”, a adăugat el.

Multe țări în curs de dezvoltare au fost grav afectate de creșterea bruscă a prețurilor la energie și de ratele ridicate ale dobânzilor, care au majorat costurile împrumuturilor într-un moment în care resursele lor bugetare sunt încă epuizate de măsurile luate în timpul pandemiei de COVID-19 și de creșterea inflației în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Estimările Băncii Mondiale arată că țările în curs de dezvoltare vor datora creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în 2026, plățile de dobânzi reprezentând, singure, o treime din total.

Banca Mondială ar putea da mai mulți bani ca în pandemie

Banga a afirmat că mai multe țări și-au manifestat interesul pentru reorientarea proiectelor existente decât pentru a profita de fereastra de criză imediată pentru a-și acoperi nevoile de lichidități.

Dacă situația s-ar agrava, Banca ar putea pune la dispoziție fonduri de până la 100 de miliarde de dolari, a spus el, ceea ce ar depăși suma de 70 de miliarde de dolari acordată în timpul pandemiei.

Luna trecută, Banca Mondială a anunțat că a atras o sumă record de 112 miliarde de dolari din capital privat în anul încheiat în iunie, față de 69 de miliarde de dolari în anul precedent, și mai mult decât triplul totalului din 2022, înainte ca Banga, fost director general al Mastercard, să devină președinte.

Această sumă s-a adăugat celor 123 de miliarde de dolari investiți din resursele proprii ale băncii în acel an, ajungând la un total combinat de 235 de miliarde de dolari, a spus Banga, subliniind importanța valorificării tuturor resurselor disponibile, mai ales într-un moment în care țările occidentale au redus drastic ajutorul oficial bilateral pentru dezvoltare.

„Nu există un răspuns unic care să se potrivească atunci când lumea se confruntă cu astfel de probleme. Ceea ce trebuie să faci este să găsești modalitatea de a-ți face palton cu materialul pe care îl ai”, a spus Banga.

---